..
Lacrima prelinsă printre gene,
Pe un obraz neprihănit de fată,
E semnul inimii ce bate
Încet, încet, dar încă bate.
Ca picurii de rouă,
Ce pier ucişi de soare,
Se pierde-un suflet de fecioară
În giulgiu rece de zăpadă.
În grele chinuri ea s-a stins,
Mâna întinsă e târzie,
Un întuneric cenuşiu,
De moarte nedreaptă o-nvăluie.
O plânge astăzi cetina de brad,
O plânge zăpada-nsângerată,
O plâng părinţii, lumea toată,
Pe cea care salva vieţi odată…
Autor: Floarea Cărbune
Romania
20/21.01- 2014
Dumnezeu să te odihnească în pace, Aura, înger de fată…!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.