Japanese Calendar and Education System in Japan

Calendarul japonez:

Întrucât am fost surprinsă de faptul existenţei a două moduri de indicare a anului, l-am rugat pe Shinya (ginerele meu)să-mi explice cum stau lucrurile. Prin Cristina, ginerele meu mi-a dat următoarea explicaţie:

Şi azi, în mileniul 3, japonezii folosesc două sisteme de indicare a anului: sistemul occidental (cel pe care îl folosim şi noi), dar şi sistemul bazat pe lungimea domniei unui împărat. În anul 1868 s-a produs Restaurarea Meiji, apoi s-au succedat la tron împăraţii:

1- Meiji (Perioada Meiji) 1867-1912, încoronat în 1868(Perioada Guvernării Luminoase);

2- Taisho (Perioada Taisho) 1912-1926, încoronat în 1915(Perioada Marei Dreptăţi);

3- Hirohito (perioada Showa) 1926-1989, încoronat în 1928;(Perioada Păcii Strălucitoare);

4- Akihito (Perioada Heisei) a urcat pe tron în anul 1989, încoronat în 1990 ( Perioada Liniştii şi Înţelegerii)”.

Educaţia în şcolile japoneze

Sistemul de învăţământ japonez arată aşa: 6-3-3-4. Ceea ce înseamnă:

  • 6 ani de şcoală elementară

 – 3 ani de gimnaziu

–   3 ani de liceu

  • 4 ani de învăţământ universitar superior.

Anul şcolar începe la 6 aprilie, fiind structurat în 2 semestre.

Vacanţele:

6 săptămâni de vacanţă în perioada de vară;

1-2 săptămâni vacanţa de primăvară incluzând şi pe cea de sfârşit de an şcolar;

2 -3 săptămâni vacanţa de iarnă.

Limba japoneză:

– Limba japoneză se traduce nihongo”. Ea are patru alfabete folosite pentru scris:

– „Kanji” a fost importat din China. Se prezintă sub formă de ideograme;

– „Katakana” este folosit pentru scrierea cuvintelor de origine străină folosite în scrierea curentă;

– „Hiragana” reprezintă un grup sau două sunete ce se folosesc pentru exprimarea inflexiunilor adjectivale şi verbale;

  • Romaji sunt caractere latine care se folosesc în matematică, chimie(la scrierea simbolurilor elementelor chimice) precum şi la redarea cuvintelor şi numelor proprii japoneze.
  • În limba japoneză nu există litera şi sunetul „l” ,care este înlocuit cu litera şi sunetul „r” şi nici litera şi sunetul „v”, care este înlocuit cu litera şi sunetul „b”.

Floarea Cărbune- „Japonia, mister și fascinație”, editura pim, 2013

Sursă poze: Google & poze personale

Ni-gatsu

Ni-gatsu

FEBRUARIE-luna de revitalizare

Kisaragi (numele vechi) şi Ni-gatsu (denumirea modernă)

Este perioada când zăpezile încep a se topi, „yukige-zuke” … Pe ramuri, de sub mantia albă, răsar gingaşe flori albe şi roz, florile de „plume”(prun japonez)…

Ce linişte e! Plouă cu stele?

E doar „orizake”, ce-mi vorbeşte

Despre bine, bucurie, femeie…

Apreciat de cunoscători e „orizake”.

Mâncărurile tradiţionale sunt oferite pe tăvi Zen iar deliciosul sake în cupe speciale din ceramică. El se asociază cu:

„Fugu”(peşte), feliile subţiri din acest peşte se servesc înmuiate în sos de soia amestecat cu suc de lămâie şi ridiche rasă („daikon”). – Terci de ovăz cu orez turnat în oală peste supa de carne.

„Halfbeak”, fileul de peşte ce se adaugă în supă.

– Macroul spaniol – macrou la grătar cu sos de soia

„Nori” uscate (alge) – este un aliment ideal pe timp de iarnă datorită valorii nutritive, conţinând: proteine, vitamina A, calciu, potasiu şi fier.

Gheişa cu mâna-i delicată

Atinge, dansând, o nori bogată,

O lacrimă ca o perlă vine în zbor,

O delicată libelulă gheişa este,

Marea şi luna pătrund în poveste.

Sayonara!

Autor: Floarea Cărbune

Sursă poze: Google

Japan-Fuyu noaji( gusturile iernii)

The Japanese New Year (正月 Shōgatsu) -partea a II-a

          În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) şi „soba”( supă făcută cu tăiţei din hrişcă la care se adaugă planta cu aceeaşi denumire, „soba” şi ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopţii. Această supă este prezentă în toate familiile japoneze întrucât tăiţeii sunt consideraţi simbolul unei vieţi lungi şi sănătoase.

        Dat fiind faptul că femeile muncesc tot timpul anului, ziua de 1 ianuarie este considerată „ziua liberă a mamei”şi, trei zile la rând, se mănâncă „osechiryori”, care se prepară din: fasole, peşte, alge marine, crap… Un obicei vechi, care se respectă şi azi, este ca adolescenţii să primească bani de la bunici „otoshidama”, părinţi sau alte rude. Cei mici primesc jucării şi dulciuri, uneori, chiar bani în pliculeţe frumos ornamentate.

       Seara de Anul Nou nu-i pentru petrecere, ci pentru rugăciune („hatsumoude”). Oamenii se duc la altare („jinjya”), unde se roagă. La templele budiste, la miezul nopţii, clopotele bat de 108 ori. Există credinţa că sunetul clopotului poate alunga dorinţele Ego-ului care îl înglodează pe om în nefericire. În prima zi a anului 2006 m-a impresionat obiceiul japonezilor de a merge, într-un loc special, pentru a întâmpina răsăritul soarelui, „hatsuhinode, sinonim cu o renaştere.

Akemashite omedetou gozaimasu!” – La mulţi ani!

Mâncăruri tradiţionale:

„Ozouni”- supa cu „mochi prăjite (preparate din orez) la care se adaugă peşte uscat, legume cu frunze dar şi morcovi.Supa este asociată cu vremea samurailor. Pentru a preîntâmpina indigestiile se bea sake în amestec cu 7 ierburi medicinale „ Otoso”.

Osechiryouri”- „sechi” înseamnă anotimp sau sărbătoare. Osechiryouri se prepară dinainte de Anul Nou şi conţine numai mâncăruri japoneze simbolice:

„Tazukuri” sardine uscate în sos de soia.

„Tai” plătica roşie este de bun augur.

„Kamaboko – pasta de peşte fiartă si aranjată în rulouri colorate cu roşu şi alb. Culorile, roşu şi alb, simbolizează răsăritul soarelui dar şi drapelul Japoniei.

„Kazunoko” – icre de hering.

„Konbu”, un tip de alge care se consumă, foarte mult în Japonia, în stare proaspătă, murate sau adăugate la supe, conţin iod şi potasiu eficiente în creşterea energiei organismului dar şi în scăderea presiunii sângelui.

„Kuromame” – fasole neagră. Acest soi de fasole se mănâncă cu credinţa fermă că aduce sănătate celui ce o consumă.

„Kinako Mochi” este un gen de mâncare tradiţională ce intră în grupa „mochi” şi care se pregăteşte pentru a fi consumată în ziua de Anul Nou, pentru a aduce noroc.

De după ziua de Anul Nou urmează o serie de evenimente „matsunouchi” care continuă până pe data 8 ianuarie.

Floarea Cărbune, Japonia, mister și fascinație, editura pim, 2013

Sursă poze:Google

The Japanese New Year (正月 Shōgatsu) -partea a I-a

„Aki noaji” –„Nagatsuki”( 長月)/partea 2

SEPTEMBRIE-luna lungă de toamnă. „Nagatsuki”  –長月   (numele vechi)şiKu-gatsu” (denumirea modernă).

JAPAN – „AKI NOAJI”

622-07810804

A crizantemei sărbătoare este,

Mi-e plină cupa cu sake…

O petală pluteşte spre lună.

          Septembrie sau noaptea lungă de toamnă ( echinocţiul de toamnă –22 spre 23. 09), luna recoltelor; la români se „ numără bobocii”, iar la japonezi se recoltează orezul.

          E încă frumos, căldura este moderată, dar în curând va veni sezonul ploilor. Norii vor căra imense cantităţi de apă peste arhipelagul japonez. De luna septembrie este legată o legendă veche, la fel de bătrână ca şi timpul. Această legendă este înscrisă în „Taiheiki”, „Cronica Japoniei medievale”.

     

         

Legenda spune că împăratul „Wen Wei” din China a trimis câţiva supuşi în munţi pentru a-i aduce „apa cu puteri vindecătoare”. După ce au străbătut cale lungă, au găsit într-un loc aproape pustiu, un Eremit (pustnic) care le-a spus că are vârsta de 700 de ani. Eremitul ( apare şi în cărţile de tarot)le-a împărtăşit secretul longevităţii şi anume că… toată viaţa a băut numai rouă de pe crizanteme. Altă legendă spune că dormitul pe o pernă umplută cu petale de crizanteme aduce longevitate şi multă voioşie. Petalele de crizantemă sunt comestibile, japonezii le folosesc pentru a orna un anumit fel de mâncare sau ca garnitură alături de legume şi fructe.

           În cursul lui septembrie poţi admira „luna plină” care se reflectă în ceaşca cu sake, prilej de inspiraţie şi meditaţie. Este perioada favorabilă scrisului sau recitării de poezii. E atât de romantică perioada, încât petrecerile cu prietenii devin adevărate sărbători.

             Pe 9 septembrie are loc „Festivalul Crizantemei”. Cupele „îmbăiate” într-un vas cu apă se introduc în congelator şi superbe flori de gheaţă le vor decora. Sake-ul cald, băut din cupa rece, brumată, va căpăta o savoare deosebită prin adăugarea petalelor de crizanteme. Dacă în ziua a 9-a a lunii a-9-a, o persoană s-a încălzit bând sake, în timp ce admira Crizantema, va fi ferită de boală. Aroma sakeului îţi mângâie, direct, inima.

Mâncărurile lunii:

 –  „Negură” (Goby) – peşte ce se mănâncă în timpul „echinocţiului de toamnă”. Se consumă proaspăt sau ca „tempura” (şniţel românesc).

 – „Ochiayu” (Sweetfish) – cu icrele foarte gustoase.

–„Kudari-gatsuo” – un peşte bogat în grăsime; consumul lui reduce colesterolul rău.

 – „Kinukatsugi”fructe de mare (melci), care se fierb şi se consumă cu sare. Se spune că cine consumă astfel de fructe va trăi 1000 de ani. Bineînţeles… alături de o cupă de sake. La japonezi mâncarea este medicament, dar şi afrodisiac.

    • Floarea Cărbune
    • Sursă poze:Google
    • VA URMA…

GALA LAUREAȚILOR…”ART & LIFE”/2017(partea 1)

FANTEZIE(FANTASY)

Într/o atmosferă feerică, și într/un decor mirific, cu zeci de cireși în floare, a avut loc BALUL PREMIAȚILOR, LA  THE INTERNATIONAL CONTEST „ART & LIFE”, JAPAN, 2017.

În acordurile magice ale shamisenului(instrument tradițional japonez) și/au făcut apariția (de vis)…Împăratul și Împărăteasa, care s/au așezat în două fotolii de aur, împodobite cu flori de cireș, alb și roz. Majestățile sale au patronat această mirifică  sărbătorire a scriitorilor/pictorilor români premiați. Tot ei au dat și  startul splendidei ceremonii.

Când shamisenul a tăcut, s/au auzit acordurile, încărcate de senzualitate, tandrețe și dragoste de viață, ale nemuritorului vals VALURILE DUNĂRII.

Valurile Dunării” a fost compus în 1880 de Iosif Ivanovici, un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzici militare și muzică ușoară, născut în 1845 la Timișoara, în perioada în care aceasta aparținea Imperiului Austriac. Creația lui cuprinde în majoritate dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri. Dar, de departe, cea mai cunoscută compoziție a sa este valsul „Valurile Dunării”.

Ivanovici a trăit aproape întreaga viață în România, ca dirijor al mai multor fanfare militare din ţară, la Bucureşti şi Galaţi, cariera sa culminând cu numirea lui în funcția de inspector general al muzicilor militare din România, în anul 1900.

În ritm de vals, au apărut… REGINA FLORII DE CIREȘ(Artista Mirela Pete) și CAVALERUL FLORII DE CIREȘ

( ”Regina/mamă ” și Prințesa Enya Pete)

.21754219_1687043397997166_1459580121_n

MIRELA PETE-2

PRINȚUL ȘI PRINȚESELE FLORII DE CIREȘ,

…domnii și doamnele de onoare, Conții și Contesele laureate…

Atmosfera a fost incendiară…A nins cu petale de cireș…

Din păcate, o petală mi/a atins obrazul și…m/am trezit din FANTEZIE…

Floarea Cărbune

Va urma…

Sursă poze:Google

Sursă, Valurile Dunării:https://vlad.dulea.ro/2013/07/10/valurile-dunarii-povestea-celui-mai-celebru-vals-romanesc/

THE INTERNATIONAL CONTEST „ART & LIFE”, JAPAN, 2017

History of the Cherry Blossom Trees and Festival

„Just for you, Japan” – o punte culturală între Țara Soarelui Răsare și Carpații mioritici

 2017 Cherry Blossom Forecast .Each year, the National Cherry Blossom Festival commemorates the 1912 gift of 3,000 cherry trees from Mayor Yukio Ozaki of Tokyo to the city of Washington, DC. The gift and annual celebration honor the lasting friendship between the United States and Japan and the continued close relationship between the two countries.

It took the coordination of many to ensure the arrival of the cherry trees.  A first batch of 2,000 trees arrived diseased in 1910, but did not deter the parties.  Between the governments of the two countries, coordination by Dr. Jokichi Takamine, a world-famous chemist and the founder of Sankyo Co., Ltd. (today known as Daiichi Sankyo), Dr. David Fairchild of the U.S. Department of Agriculture, Eliza Scidmore, first female board member of the National Geographic Society, and First Lady Helen Herron Taft, more than 3,000 trees arrived in Washington in 1912. In a simple ceremony on March 27, 1912, First Lady Helen Herron Taft and Viscountess Chinda, wife of the Japanese ambassador, planted the first two trees from Japan on the north bank of the Tidal Basin in West Potomac Park.

Over the years, gifts have been exchanged between the two countries. In 1915, the United States Government reciprocated with a gift of flowering dogwood trees to the people of Japan. In 1981, the cycle of giving came full circle. Japanese horticulturists were given cuttings from the trees to replace some cherry trees in Japan which had been destroyed in a flood.

Since First Lady Taft’s involvement, the nation’s first ladies have been proponents of the Festival.  Historically, many were involved in events through the National Conference of State Societies’ Princess Program. First Lady Mamie Eisenhower crowned Queen Janet Bailey in 1953, and in 1976 Betty Ford invited the princesses to the White House. In 1965, First Lady Lady Bird Johnson accepted 3,800 Yoshino trees from the government of Japan and held a tree planting reenactment. All first ladies in recent years have served as Honorary Chair, many participating as well. In 1999, First Lady Hillary Clinton took part in a tree planting ceremony. In 2001, First Lady Laura Bush greeted guests with remarks at the Opening Ceremony. Honorary Chair First Lady Michelle Obama was involved in 2012, planting a cherry tree in West Potomac Park among dignitaries and guests.

Today’s National Cherry Blossom Festival has grown from modest beginnings to the nation’s greatest springtime celebration. School children reenacted the initial planting and other activities, holding the first “festival” in 1927.  Civic groups helped expand the festivities in 1935. The Festival expanded to two weeks in 1994 to accommodate a diverse schedule during the blooming period. Growing again in 2012, the 100-year anniversary of the gift was marked with a five-week celebration. Today, the Festival spans four weekends and welcomes more than 1.5 million people to enjoy diverse programming and the trees. Over the years, millions have participated in the annual event that heralds spring in the nation’s capital.

THE MISTER OF JAPAN

pentruvoi

//dl6.glitter-graphics.net/pub/103/103056k8t81idhor.jpg” cannot be displayed, because it contains errors.

      Prima cunostina cu Japonia o faci inca din avion,respectiv aeroportul francez,Charles de Gaulle-Paris.
Am zburat cu Air France -Boeing747-400,un avion urias si super-dotat,cu aparatura electronica moderna…Pe dosul scaunului din fata ta este un monitor unde poti vedea filme,asculta muzica,poti juca tot felul de jocuri,in timpul zborului.Habar n-aveam de toate astea…In plus ,poti urmari zborul avionului,viteza lui,,temperatura de afara,localitatile deasupra carora zbori,de fapt continente.
De fapt,am zburat si cu un avion-JAL-777-300-JAPANESE AIRLINES- ,ultramodern,nou introdus pe liniile aeriene:Paris-Narita;Narita-Paris. De fiecare data cand urc in avionul acesta (am facut 3 calatorii) ma podidesc lacrimile.Am emotii f.mari,ma bucur ca dzeu imi face astfel de favoruri.Lucruri la care n-as fi visat,niciodata..
Odata emotiile potolite,te uiti in jurul tau.Acest avion face o cursa intre Paris si Tokyo.Japonezii calatoresc mult,mai ales in perioada de vacanta.
De la Bucuresti la Paris am calatorit tot cu Air France dar diferenta de comportare a personalului, pe aceasta ruta, fata…

Vezi articolul original 392 de cuvinte mai mult