DRAGOBETE`S LEGEND

Dragobete´s Legend

 Author:Floarea Cărbune

Illustrations of Mirela Pete

 

dragobete

For centuries, our nation´s traditions have been preserved in people memories through many stories, songs and legends. Some of them have been orally transmitted, others were carved in stones, bringing evidence over time about this industrious, brave and passionate in love people. Today is Love´s Feast, so I will tell you the Dragobete´s Legend,  who, according to the elders, was Dochia´s son, a very beautiful woman. She was believed to  be Decebalus´ daughter and even Trojan, the Romans´emperor wanted her for wife. Her blonde hair braids on the back, her blue sky eyes, her white marble face and her strawberry red lips left everybody speechless. She was living in the mountains, with her sheep flock grazing daily fresh grass.

One day, bewitched by the flowers´ colours and their heady scents, she fall asleep on the river bank, where she took her sheep to water. That full moon night,  Dochia fall asleep on a flower bad, smiling while sleeping. At the midnight, when she was deeply asleep, a foggy cloud raised from the mountain´s bottom, covering the moon´s light and hugging the sleeping virgin´s  body. The next day, when she opened her eyes, the sun was at noon. She woke up from that deep sleep and looked around, seeing everything changed. She was still feeling the kiss´ delicate fragrance on her lips. Without knowing what happened, she looked her face in the lake mirror, when the forest began roaring and a tender flute sound was coming out of nowhere…

Life continued its normal course, but Dochia did not know what happened to her body, which was changing from day to day. Nine months after the foggy cloud event, on 24th of February, Dragobete was born. He have had four fairies as godmothers: Spring, Summer, Autumn and Winter. Each of them offered him what they considerated to be the most beautiful and useful in life. The Spring gave him love as a gift, by offering him the flowers´ freshness and the  immortality and eternal youth. The Summer offered Dragobete  the love´s burning fulfilment and the fruits´ sweetness. The Autumn Fairy gave him a flute, so that his songs could make happy the people. Ultimately, the Winter dressed him with diamond flashes clothes. As girdle, he had a red belt, with snowy white pearls. His clothes were remaining as white as the snow, no matter the child´s age or the many times he wore it.

 

With 19 years, Dragobete was having the  hair as black as the night and the eyes green as the mountains´ silky grass, the voice as sweet as the honey and the kiss hot as the embers.

He was a jolly boy playing the flute, whom the girls considered a god.  The young girls who met him, feeling his bewitched sight and, sometimes, his burning kiss, could swear that he was not like a normal human being. The elders believed the girls were right. And that because nobody knew who his father was, there was the rumour that the mountain´s spirit conceived him, while converting himself in a foggy cloud…A period of time no one the boy anymore, neither heard the whistle´s song.

In the mountains, in a white, red, blue, gray, pink and purple crystallized walls cave, a wise old man was living. When feeding his sheep in the meadow, the boy meet him, who called Dragobete on his name, urging to follow him. Surprised, the boy followed him without saying a word. Becoming the old man´s apprentice, Dragobete learnt to read the Secret nature´s Book. Thus, he was able to recognise medicinal plants, to speak to birds, to understand the forest and the sky´s magical signs, without fearing the wild beats anymore.

When he returned to people, he was well received. More than ever, he made the girls fall in love with him, he  was able to travel at the speed of thought, appearing where he was called…Men also endeared him. No one knew how happened that men were not jealous of him. Until one day, when an old man revealed the secret. When younger, on 23rd of February, Dragobete used to appear in young men dreams, showing them the love´s secrets. Everything was happening under oath… The old man revealed the mystery, since he was 100, wanting to get rid of oath.

 

The legend tells that after hundreds of years living on earth, during which the people learned to love, learning from generation to generation, the mountain´s spirit called his child back. At the father´s request, Virgin Mary transformed the son into a magic plant, called hart´s tongue. Thus, Dragobete, also called Hart´s Tongue, sleeps on his father´s ¨body¨, being revived every spring…

legenda-lui-dragobete2

Even nowadays , in the third millenium, some girls and young women of this brave nation , still believe in hart´s tongue´s magic power. They carry in the breast a silky bag full of hart´s tongue. It is a proof of appreciation and remembrance of the Romanian Love God, named Dragobete.

 

 

 

Are you wondering what happened next to Dochia? Malicious people tell that she became an evil and stubborn old woman. It is also said that in March, she would have put on her nine coats, to lead her sheep in the mountains. Because of the hot weather, she gave the coat off, one by one, and a frosty night she had been turned to stone, together with her sheep flock. Other wise people tell that she visited her beloved Ceahlau Mountain, asking him to turn her to stone, to be always together. Love never dies!

 

Author´s note: the 15th of August, the Assumption Day is the time when the hart´s tongue is picked as the last cure plant, growing in several places of the forest, known only by some old women, using it in love spells. Girls are given the hart´s tongue to carry in the breast, it is said to have the magic power to attract the lads´ love. (Source: Wikipedia)

 

 

LEGENDA LUI DRAGOBETE

LEGENDA LUI DRAGOBETE

Autor: Floarea Cărbune

 dragobete

Ilustraţii: Mirela Pete Rusu

De veacuri, tradiţiile neamului nostru s-au păstrat în memoria poporului, împletindu-se în diverse poveşti, cântece şi legende. Unele s-au transmis pe cale orală, altele au fost sculptate în stânci, aducând mărturie peste veacuri, despre acest popor harnic, curajos şi pătimaş în iubire. Pentru că azi este Sărbătoarea Iubirii, am să vă povestesc legenda lui Dragobete care, după spusele bătrânilor, era feciorul unei preafrumoase femei, Dochia. Despre ea se credea că ar fi fost fiica lui Decebal şi…că însuşi Traian, Împăratul romanilor, ar fi dorit-o de soţie. Cine o vedea,  cu părul bălai împletit în cosiţele ce-i atârnau pe spate, cu ochii precum seninul cerului, cu obrazul alb ca marmura şi cu buzele roşii cu miresme de frăguţe, rămânea înmărmurit de frumuseţea ei. Fata locuia într-o colibă la poalele muntelui şi avea o turmă de mioare pe care o ducea zilnic la păscut în poienile cu iarbă fragedă.

Într-una din zile, vrăjită de culorile delicate ale florilor şi de miresmele lor îmbătătoare, a înnoptat pe malul lacului în care îşi adăpa mioarele. Era o noapte cu lună plină şi Dochia a adormit pe un pat de flori, surâzând în somn. Pe la miezul nopţii, când fata dormea dusă, din adâncul muntelui s-a ridicat un nor de ceaţă care a acoperit lumina lunii şi a învăluit într-o tandră îmbrăţişare  trupul fecioarei adormite…A doua zi, când a deschis ochii, soarele era la amiază. Trezită din somnul lung în care căzuse, a privit împrejurul ei, şi totul i se părea schimbat. Pe buze  mai purta încă…mireasma delicată a unui sărut. Neştiind ce-i cu ea, s-a privit în oglinda lacului, iar pădurea a început a fremăta şi un glas duios de fluier se auzea în depărtări…

Viaţa şi-a continuat cursul normal, dar Dochia nu ştia ce se întâmplă cu trupul ei, care se schimba…din zi în zi. La 9 luni, de la întâmplarea cu norul de ceaţă, pe 24 februarie,  a venit pe lume Dragobete. Ursitoare şi naşe i-au fost patru zâne: Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. Fiecare dintre ele i-au adus în dar ceea ce au crezut că-i mai frumos şi mai util în viaţă. Primăvara i-a semănat în inimă Iubirea, dăruindu-i prospeţimea florilor şi tinereţea fără bătrâneţe. Vara nu s-a lăsat mai prejos şi i-a dăruit copilului căldura iubirii, împlinirea dragostei şi dulceaţa fructelor. Zâna Toamnă i-a adus în dar un fluier care să-i ţină de urât, dar care să-i şi înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârşit, naşa-Iarnă i-a ţesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roşu…cusut cu perle albe ca neaua. Straiul era astfel conceput,   încât creştea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat.

Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea şi ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi era dulce ca mierea, iar sărutul îi frigea ca jarul. Era un flăcău vesel ce cânta din fluier şi iubea fetele care îl priveau ca pe un zeu. Fecioarele care îl întâlneau şi îi simţeau privirea vrăjită, uneori chiar sărutul de foc, se jurau că el venise de pe alt tărâm. Tot bătrânii spuneau că ar fi fost o scânteie de adevăr în cele afirmate de fete. Pentru că nimeni nu ştia cine îi este tată, se zvonea că ar fi fost zămislit de chiar Duhul Muntelui, în timpul unirii cu Dochia, când acesta s-a transformat în ceaţă…Adevărul este că o perioadă de timp nimeni nu l-a mai zărit pe fecior şi nici nu i-a mai auzit cântecul fluierului.

În creierul muntelui, într-o peşteră pe ai cărei pereţi creşteau cristale în buchete albe, roşii, albastre, cenuşii, roz şi violet, trăia un bătrân înţelept. Şi, pe când păştea oiţele în poiana în care fusese zămislit, băiatul s-a pomenit faţă în faţă cu acest Înţelept care i-a spus pe nume şi l-a îndemnat să-l urmeze. Înmărmurit de surpriză, Dragobete l-a urmat fără a spune o vorbă. Devenindu-i ucenic, el a deprins învăţătura tainică de a citi în Cartea secretă a Naturii. Astfel, recunoştea plantele de leac, ştia a vorbi cu păsările, înţelegea semnele magice ale pădurii şi ale Cerului, nemaifiindu-i frică de fiarele sălbatice.

Când a revenit în lume, aceasta l-a primit cu braţele deschise. Mai mult ca oricând, trezea iubirea în inima fetelor, călătorea cu viteza gândului şi se înfăţişa acolo unde era chemat…Bărbaţii îl îndrăgeau şi ei. Nimeni nu cunoştea  taina care îi făcea pe bărbaţi să-l placă şi să nu fie geloşi pe el. Asta, până într-o zi, când un bătrân a dezvăluit marele secret. El spunea că, pe vremea când era flăcău, în seara de 23 februarie, Dragobete li se arăta în vis feciorilor de însurat…şi-i învăţa secretele iubirii. Totul se făcea sub jurământ…Bătrânul a rupt tăcerea, întrucât, avea peste 100 de ani şi considera a fi dezlegat de juruinţă.

Legenda mai spune că după sute de ani de vieţuire pe pământ, timp în care oamenii acestor meleaguri învăţaseră a iubi, iar învăţătura se transmitea din tată în fiu şi de la mamă la fiică, Spiritul Muntelui şi-a chemat copilul la pieptul lui. La cererea tatălui, Maica Domnului l-a transformat într-o plantă magică, numită *Năvalnic. Astfel, Dragobete zis şi Năvalnic, doarme în „carnea” tatălui, renăscând în fiecare primăvară…

Ilustraţiilegenda-lui-dragobete2

Ilustraţii: Mirela Pete Rusu

Chiar şi azi, în mileniul trei, unele fete şi tinere femei ale acestui popor mândru, mai cred încă în puterea magică a năvalnicului. Ele poartă în sân o punguţă de mătase în care ţin magicul năvalnic. E un semn de preţuire şi de aducere aminte a celui care a fost Dragobete, „zeul” Iubirii la români.

Vă întrebaţi ce s-a întâmplat cu Dochia? Răutăcioşii povestesc că ar fi devenit o babă rea şi încăpăţânată. Ei mai spun că în luna martie ar fi îmbrăcat 9 cojoace şi a urcat cu oile pe munte. Pentru că era cald, ea a început a-şi da cojoacele jos, rând pe rând, iar într-o noapte geroasă s-a transformat în stană de piatră împreună cu turma sa. Alţii,  mai înţelepţi, susţin că Dochia s-a dus la iubitul său, Muntele Ceahlău şi i-a cerut acestuia s-o transforme în stană de piatră…ca să fie veşnic împreună.

Iubirea nu moare!

–––––

Nota autorului: 15 august-Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac,  ce creşte în păduri, în locuri ştiute numai de unele femei bătrâne, care o folosesc la descântatul de dragoste. Năvalnicul este dat fetelor să-l poarte în sân; se crede că are puterea magică de a atrage dragostea flăcăilor pentru cea care-l poarta.(Sursă:Wikipedia)

 În curând:

copertele-1-si-4-refacute-22

 

 

JUST FOR YOU, JAPAN (Antologie bilingvă)

JUST FOR YOU, JAPAN

(Antologie bilingvă)

 

 copertele-1-si-4-REFACUTE-22.jpg

 

ANUNŢ F.IMPORTANT!

       Dragi autori, manuscrisul este la editură. Am scos un preţ bun, 40 Ron/buc, pentru o Antologie cu 400 pag şi peste 100 poze color.

        Ca să obţin acest preţ convenabil, am făcut comandă de 200 exemplare.

         Mai jos aveţi o listă cu repartizarea cărţilor, în funcţie de nr. de pagini şi poze color.

Editorul nu vrea să primească bani de la fiecare în parte, nu vrea să se încurce în ei…Aşa că, a hotărât să-mi trimiteţi mie bani în Contul meu din bancă.

        Pentru cine se va îndoi de cinstea mea, la cerere, editorul va elibera Chitanţe cu suma depusă.

Banii trebuie depuşi până la data de 25.02. 2017(OBLIGATORIU).

        Pe listă, în dreptul fiecăruie vor apărea:

4+1= 5. Ceea ce înseamnă că veţi achita 5 cărţi, dar veţi primi 4. Acel nr. 1, reprezintă suma depusă pentru exemplarele de  protocol+CIP şi, fiecare contribuie în mod egal.

Antologia este concepută în 2 părţi, 1 parte în limba engleză(textele noastre) şi 1 parte în  limba română(textele noastre). Aşa am crezut că este mai bine,  pentru o prezentare de nota 10…pentru România.

          Floarea Cărbune

PS: Întrebările mi le veţi adresa aici, la vedere.

REPARTIŢIA CĂRŢILOR:

 Proză

  • ION NĂLBITORU-4+1….5
  • ELISABETA IOSIF-4+1=5
  • ELISABETA LUŞCAN- 9+1= 10
  • GEORGETA OLTEANU-6+1=7
  • MARILENA TRIFAN-3+1=4
  • CRISTINA BEATRICE PREDA 3+1= 4
  • BOMBONICA CURELCIUC-9+1= 10

 Total-45 cărţi

  HAIKU

  • 1-CORNELIA ATANASIU-3+1=4
  • 2- IOANA BUD-3+1=4
  • 3- MIHAELA COJOCARU-3+1=4
  • 4-OLGA DUŢU- 3+1=4
  • 5-ALEXANDRA FLORA MUNTEANU-3+1=4
  • 6-PATRICIA LIDIA- 8+1=9
  • 7-ELENA STĂNESCU- 3+1=4
  • 8-Maria Poezii-2+1=3

Total-36cărţi

 POEZII

 

  • 1-ŢENE FLORINEL SANDU-4+1=5
  • 2- TITINA ŢENE- 4+1=5
  • 3-ELENA MÂNDRU-3+1=4
  •  4-LUMINIŢA SCARLAT-3+1=4
  • 5-LĂZĂROIU AUREL-3+1=4
  • 6-VIOLETTA PETRE-3+1=4
  • 7-AURORA LUCHIAN- 6+1= 7
  • 8- CIOBOTARIU MARIA-4+1=5
  •  

Total-38 cărţi

 

ARTĂ

  • ANDREI CONSTANTIN- 3+1=4
  • NISTOR ELENA MIRUNA-3+1=4
  • NICAPOPI NICOLE ELENA-3+1=4
  • VIORICA VANDOR- 4+1=5
  • CRISTINA STELA LIDIA- 3+1=4
  • NICULINA VIZIREANU- 3+1=4

Total=25 cărţi

Calcul: 45+36+38+25= 144 cărţi

200 cărţi-144 cărţi=56 cărţi

Rest 56 cărţi(O voi ruga pe Cristina să mă ajute cu bani…ca să achit restul rămas. Doamne, a câta oară?)

Sper că nu mă „invidiaţi”, am făcut un sacrificiu pentru voi.

Floarea Cărbune

JUST FOR YOU, JAPAN

JUST FOR YOU, JAPAN

(Antologie bilingvă)

copertele-1-si-4-REFACUTE-22.jpg

ANUNŢ F.IMPORTANT!

Dragi autori, manuscrisul este la editură. Am scos un preţ bun, 40 Ron/buc, pentru o Antologie cu 400 pag şi peste 100 poze color.

Ca să obţin acest preţ convenabil, am făcut comandă de 200 exemplare.

Mai jos aveţi o listă cu repartizarea cărţilor, în funcţie de nr. de pagini şi poze color.

Editorul nu vrea să primească bani de la fiecare în parte, nu vrea să se încurce în ei…Aşa că, a hotărât să-mi trimiteţi mie bani în Contul meu din bancă.

Pentru cine se va îndoi de cinstea mea, la cerere, editorul va elibera Chitanţe cu suma depusă.

Banii trebuie depuşi până la data de 25.02. 2017(OBLIGATORIU).

Pe listă, în dreptul fiecăruie vor apărea:

4+1= 5. Ceea ce înseamnă că veţi achita 5 cărţi, dar veţi primi 4. Acel nr. 1, reprezintă suma depusă pentru exemplarele de protocol+CIP şi, fiecare contribuie în mod egal.

Antologia este concepută în 2 părţi, 1 parte în limba engleză(textele noastre) şi 1 parte în limba română(textele noastre). Aşa am crezut că este mai bine, pentru o prezentare de nota 10…pentru România.

Floarea Cărbune

PS: Întrebările mi le veţi adresa aici, la vedere.

REPARTIŢIA CĂRŢILOR:

Proză

ION NĂLBITORU-4+1….5
ELISABETA IOSIF-4+1=5
ELISABETA LUŞCAN- 9+1= 10
GEORGETA OLTEANU-6+1=7
MARILENA TRIFAN-3+1=4
CRISTINA BEATRICE PREDA 3+1= 4
BOMBONICA CURELCIUC-9+1= 10

Total-45 cărţi

HAIKU

1-CORNELIA ATANASIU-3+1=4
2- IOANA BUD-3+1=4
3- MIHAELA COJOCARU-3+1=4
4-OLGA DUŢU- 3+1=4
5-ALEXANDRA FLORA MUNTEANU-3+1=4
6-PATRICIA LIDIA- 8+1=9
7-ELENA STĂNESCU- 3+1=4
8-Maria Poezii-2+1=3

Total-36cărţi

POEZII

1-ŢENE FLORINEL SANDU-4+1=5
2- TITINA ŢENE- 4+1=5
3-ELENA MÂNDRU-3+1=4
4-LUMINIŢA SCARLAT-3+1=4
5-LĂZĂROIU AUREL-3+1=4
6-VIOLETTA PETRE-3+1=4
7-AURORA LUCHIAN- 6+1= 7
8- CIOBOTARIU MARIA-4+1=5

Total-38 cărţi

ARTĂ

ANDREI CONSTANTIN- 3+1=4
NISTOR ELENA MIRUNA-3+1=4
NICAPOPI NICOLE ELENA-3+1=4
VIORICA VANDOR- 4+1=5
CRISTINA STELA LIDIA- 3+1=4
NICULINA VIZIREANU- 3+1=4

Total=25 cărţi

Calcul: 45+36+38+25= 144 cărţi

200 cărţi-144 cărţi=56 cărţi

Rest 56 cărţi(O voi ruga pe Cristina să mă ajute cu bani…ca să achit restul rămas. Doamne, a câta oară?)

Sper că nu mă „invidiaţi”, am făcut un sacrificiu pentru voi.

Floarea Cărbune

SEMINŢE DE GÂND

Din duh, curcubeu şi pulbere de stele
A zămislit Dumnezeu seminţe de gând
Din care ne-am născut pe pământ,
Într-un leagăn de armonii eterne.
Apoi, ne-am rătăcit…
Paşii noştri s-au scufundat
În noroaiele lipicioase ale lumii,
Iar…după o vreme
Ne-am regăsit
La margine de timp
Arzând, făclii albastre
Pe gingaşe lujere de lotus.

Floarea Cărbune

Sursă poze:google

 

PRIBEGIA…

miercuri, 29 iulie 2009 la 15:47

:)
Iubesc Câmpia
C-o dragoste ciudată…
Mi-i dragă pacea ei
Statornic aşezată
Cu datinile-i sfinte
Din timpuri ce-au apus
În dorurile inimii
Cu toate mi s-au strâns.
Iubesc
Nopţile-i cu lună plină
Când înfloresc florile-n grădină
Iar greierii cântă de zor
La măiastrele viori.
Mi-s dragi
Dulcea legănare a pădurii
Şi a holdelor hlamidă aurie
Ce se întinde…
Cât vezi cu ochii pe câmpie,
Şi casele adunate laolaltă
Ca sfatul bătrânilor de altădată.

O, draga mea Câmpie,
Iubită mamă, drăgăstoasă
Iubesc la tine dărnicia
Şi copilăria mea frumoasă…
Adeseori, când te revăd
În ochii tăi îmi scald privirea
Şi în limbajul tainic de-altădată
Începem convorbirea.
Copilul care-am fost
Te-mbrăţişează cu dor
Apoi visează…
În vis el vede-o sărbătoare,
E hora din Poiană
Unde fete frumoase
În cozi cu câte-o floare
Vorbesc despre iubire,
Sunt vesele, dansează.

Mă simt o frunză
Ce, odată,
S-a desprins
Dintr-un bătrân stejar,
Zburând prin lume
Pe aripi de vânt hoinar…
De ger şi de-arşiţa dorului uscată
Până la Marea Neagră am ajuns
De furtunile vieţii purtată.
Am poposit pe ţărm
Unde un mândru palmier
Se înălţa semeţ
Cu frunze-n evantai.
Iar briza mării
Duios îl dezmierda.

Revăd frunza,
Apropiindu-se sfioasă
Frunza pribeagă ce
Palmierului i-a spus:
La tine-am poposit
După o lungă pribegie
Căci de părinţi eu m-am desprins
Din fragedă copilărie.
De mică rătăcesc
Străină prin lume,
Te rog, în frunzişul tău
Aş vrea să mă-adăpostesc.
Am nevoie de odihnă…
În fiecare seară
Am să-ţi spun poveşti
Din drumu-mi cunoscute.

Sunt mândru copac
De Dumnezeu hărăzit
Spre cer să mă-nalţ,
Prin evantaie verzi
Să-i sorb Lumina.
De soare sunt iubit,
Iar marea-i cu unda rece
Zilnic, îmi scaldă rădăcina.
Vino, străino,
Adună-ţi puterea, răbdarea,
Primeşte răcoarea
Frunzişului meu,
Trecutul tău
Tu uită-l!
Străină pribeagă ai fost,
Acum eu îţi sunt adăpost,
Prieten şi umăr la greu
Eu, îţi promit, voi fi mereu.
(flora)


Comentarii 31

„IZVOARELE VIEŢII” ŞI NIMFELE DE LA MALUL MĂRII

            Pe 25.07.2009, sala „Grigorescu” de la Muzeul de Artă-Constanţa a patronat un eveniment al sufletelor sensibile, creatoare şi admiratoare de poezie şi pictură; lansarea volumului de poezie „Izvoarele Vieţii” şi Expoziţia de grafică a artistului plastic, d-na Nina Vizireanu.
Strălucirea şi eleganţa acestei întâlniri-poeţi şi public-a fost semnată de două nume de referinţă, poeta suceveană, Simina Silvia Şcladan, coordonator al volumului „Izvoarele Vieţii” care prin nobleţea-i ce o caracterizează a venit special cu întreaga familie:soţul-Sorin şi copiii-Andrei, Diana, Theofil şi a trăit emoţiile frumoase ale autorilor şi asistenţei…Atingerea parfumată a „nimfelor” de la malul mării, respectiv, poetele:Cristina Cărbune, Floarea Cărbune, Victoriţa Duţu , Georgeta Olteanu, Gabriela Petcu şi a Ninei Vizireanu( am respectat ordinea alfabetică din carte) s-a revărsat generos în sufletele întregii audienţe. Nina Vizireanu a strălucit în dubla ei postură de pictor şi organizator al evenimentului alături de poeta Gabriela Petcu- diafană şi eterică. Ambele „nimfe”au ştiut să armonizeze cu o perfecţiune dar şi dăruire de excepţie, de care numai artişii sunt capabili, muzica de fundal, expoziţia lucrărilor grafice, cărţi, flori, invitaţii pe care, în primul rând, le-au iscălit cu zâmbetul lor feminin, fermecător.
NIMFELE DE LA MALUL MĂRII:GABRIELA PETCU, NINA VIZIREANU, GEORGETA OLTEANU, SIMINA SILVIA ŞCLADAN, FLOAREA CĂRBUNE(RÂNDUL DIN SPATE, DE LA STÂNGA LA DREAPTA).ÎN FAŢĂ -VICTORIŢA DUŢU

Simina Silvia Şcladan a dat „startul” frumosului eveniment prin cuvântul de deschidere, „Gânduri regăsite prin Izvoarele Vieţii”. Domnia sa a făcut o frumoasă prezentare a antologiei „Izvoarele Vieţii” dar şi a celor 28 de poeţi adunaţi între coperţile antologiei , lăudând contribuţia deosebită a poetului Mihai Leonte din Moldova Nouă, iniţiatorul acestui ciclu de antologii dar şi efortul deosebit al tinerei artiste şi poete, A.C.Ghinescu care a trudit cu sârg pentru copertă şi videofilmul ce promovează cartea. Poeta s-a adresat publicului informându-l despre celelalte volume antologice, predecesoarele „Izvoarelor Vieţii”: „Spiralele Vieţii”,”Drumurile Vieţii” şi „Mirajele Vieţii”. După ce a citit poezia „Năvodul timpului”de Mihai Leonte, Simina Silvia Şcladan a încheiat cuvântul său cu:
” Vă doresc să străluciţi pe cerul idealurilor literare şi să vă bucuraţi de fiecare clipă în care numele voastre sunt rostite cu mândrie de cei dragi vouă.
LA MICROFON, VICTORIŢA DUŢU

Microfonul i-a fost înmânat Victoriţei Duţu , om de televiziune dar şi artist cunoscut, care a vorbit publicului cu naturaleţe , apoi a citit, cu un talent remarcabil, poezii din creaţia personală dar şi a altor colegi din „Antologie”. Poeta Victoriţa Duţu şi-a manifestat, făţiş, simpatia pentru creaţia celor doi îndrăgostiţi, Raluca Iordan şi A.C.Daroczi, din care a citit cu mare plăcere…
GABRIELA PETCU

Când i-a venit rândul la cuvânt, Gabriela Petcu i-a mulţumit poetei Simina Silvia Şcladan, căreia i-a dedicat o poezie deosebită, dar şi poetului Mihai Leonte, pe care îl consideră un maestru al versului, pentru încrederea şi şansa pe care i-au acordat-o de a-şi publica versurile în această antologie. Gabriela Petcu a citit din poeziile sale, ale dlui. Valeriu Cercel şi Mihai Leonte. Publicul a „gustat”, cu plăcere, umorul poetului Valeriu Cercel , umor ce „gâlgâie” în poezia :”Accident de măgar!”Foarte apreciată a fost şi poezia dlui M.Leonte:”În jocul de stele”!

Sfioasă şi diafană, poeta Georgeta Olteanu din jud.Giurgiu şi-a început cuvântul aducând mulţumiri calde, poetei Simina Silvia Şcladan care i-a descoperit poezia şi a îndemnat-o să scrie. În continuare, a făcut o sinteză a creaţiei poetelor, Floarea Cărbune şi Cristina Cărbune:
„Din „Izvoarele Vieţii” curg izvoare de frumuseţe, născute din trăirile poetice ale autorilor ce s-au întâlnit în acest volum antologic de poezie. Nu ne rămâne decât să ne oglindim, să ne scăldăm sufletul într-o lume atât de specială şi de frumoasă a poeziei.
Drumul vieţii de la izvor către vărsare şi revărsare, un drum cu inevitabile încercări, poticniri sau praguri este abordat într-o manieră gravă, solemnă şi tulburătoare în versurile d-nei Floarea Cărbune. „Drumul Vieţii” sau „Căile Vieţii” sunt pentru ea un leitmotiv, purificator dar şi tămăduitor şi, în egală măsură, mesianic pentru cititor. Este un drum al cunoaşterii, ce-mi aminteşte de emblematicul drum spre Santiago al lui P. Coelho. Pentru dna Floarea Cărbune viaţa şi dragostea se nasc inseparabile şi astfel rămân până la capăt…
Melosul interior curge adeseori printre versuri albe şi pauze emoţionale, surprinzător de natural, de spontan dar născător de fiori:
„Sunt un înger pe-acest Pământ
…rătăcit printre oameni.
Mi-e zborul frânt şi-mi caut „cărarea”
Ascunsă-n Infinit…”
La orizont se anunţă „Ploaia de Cristal”, „Cafeneaua tăcută”, un talent cert şi stabil, fiica ei Cristina Cărbune, care deşi atât de tânără, dovedeşte o maturitate şi o sensibilitate exacerbată în explorarea meandrelor propriului Spirit în căutarea Armoniei şi Echilibrului:
„Ploaia caldă din inima ta…
Lacrima ascunsă din palma mea,
Era acum, un fulg de nea…
Venise iarna şi ningea…în inima mea.”
Şi, fără teama de a greşi, parafrazând arhicunoscuta reflecţie, o identific pe Cristina Cărbune prin:”Caut, deci exist”!
În continuare a citit o poezie scrisă în limba franceză, poezie intitulată: ”Le lever du soleil” din creaţia proprie. A continuat cu „Înger rătăcit” de Floarea Cărbune , Ploaia de Cristal a Cristinei Cărbune şi „Un alt Univers” de M.Leonte.
A primit aplauze la „scenă” deschisă, ceea ce a emoţionat-o foarte mult.

       Poeta, Floarea Cărbune a început prin a mărturisi, publicului două secrete:
1-că este foarte emotivă!
2-că debutează alături de fiica sa, Cristina, stabilită în Japonia şi de prietena de-o viaţă, poeta Georgeta Olteanu.
Impresii despre scrisul poetei Georgeta Olteanu:
„ Am întâlnit în versurile d-nei Georgeta Olteanu o fluturare de aripi albe către înalt, o contopire cu Cerul, Pământul, Marea, o voluptate a redescoperirii Universului la noi dimensiuni, unitatea de măsură fiind trăirile emoţionale.
Bucuria, tristeţea, nostalgia, melancolia, iubirea împlinită sau neîmplinită răzbat dintre versuri până în sufletul cititorului, transmiţându-i acea stare de reverie, de reflecţie, de revenire asupra lecturii.
Sensibilă şi expresivă, explorează cu predilecţie Cosmosul- Luna, Soarele, Stelele, regăsindu-se aproape în fiecare poezie, însă nu ca piese de decor, ci puncte de reper ale trăirilor ei poetice:
„De la lună, de la soare,
De la stele, de la cer.
Am învăţat
Că pot să ofer
Lumină, căldură,
Speranţa de Înalt”.

Publicul a apreciat sinceritatea poetei şi a aplaudat.
„INVITAŢI SPECIALI” au fost, d-l. Mihai Leonte şi ceilalţi colegi-poeţi care au fost cu gândul şi inima alături de noi.
INVITAŢI DE ONOARE:
Au fost invitate personalităţi importante ale vieţii culturale din Constanţa, printre care:

Ana Ruse-membru al Uniunii Scriitorilor şi preşedinte al Filialei scriitorilor din DOBROGEA. Fragilă şi delicată a captat atenţia auditoriului prin profunda cunoaştere a creaţiilor din „Ciclul Vieţii”… Cât priveşte antologia, „Izvoarele Vieţii”, poeta a apreciat creaţiile, felicitându-i pe poeţi, deopotrivă şi arta grafică a Niculinei Vizireanu.

Amelia Magori-poetă sensibilă, dar şi femeie încântătoare, şi-a adus contribuţia în organizarea acestui eveniment deosebit, domnia sa numărându-se printre poeţii din volumul de debut,”Spiralele Vieţii”! Amelia Magori a felicitat autorii şi publicul pe care l-a încântat, citind două poezii personale, dedicate Ninei Vizireanu dar şi din creaţiile câtorva autori îndrăgiţi din „Izvoarele Vieţii”!
Adina Tulbure, creatoarea „Abecedarului Electronic”,  cât şi Adriana Nicolescu din Slobozia, au citit poezii din creaţiile autorilor favoriţi:Tania Roman, Virginia Popescu, A.C.Ghinescu, Mihai Leonte, Simina Silvia Şcladan, George Pena ş.a. Cele două invitate au ales, din proprie iniţiativă, poemele care le-au încântat sufletele.
ALEXIA BADEA ŞI POETA SIMINA SILVIA ŞCLADAN

Un moment deosebit a creat eleva de numai 8 ani, Alexia Badea , care a citit poezia „Bunica”… dedicată bunicuţei sale, poeta Floarea Cărbune.

Maturitatea şi candoarea copilăriei s-au împletit într-o caldă melodie dedicată poeţilor din „Izvoarele Vieţii”!

Invitatul de onoare, poetul C-tin Lămureanu , director la Editura „Nelinişti Metafizice”, a reuşit să reamintească, prin cuvântul său şi memoria deosebită, crâmpeie din creaţiile tuturor autorilor, apreciind, în mod deosebit, harul înnăscut al Niculinei Vizireanu,  ale cărei desene au însoţit aceste „volume ale prieteniei”.
NINA VIZIREANU ÎNCONJURATĂ DE ADMIRATOARE

În final, artista Niculina Vizireanu, îmbujorată de emoţii, a mulţumit invitaţilor de onoare, colegilor şi publicului pentru participarea la acest inedit eveniment din vara fierbinte a lui 2009. Artista a fost aplaudată şi îmbrăţişată cu dragoste. Astfel, în sală, s-au creat momente unice… în care Lumina gândului bun şi Prietenia sufletelor şi-au dat mâna la malul Mării Negre, pentru a crea clipe de neuitat în literatura română contemporană. Antologia, Izvoarele Vieţii”, s-a bucurat de o primire deosebită din partea publicului- cititor.
Sala a fost plină, evenimentul fiind anunţat în ziarul Telegraf din 25.07.09, la secţiunea:Cultură.

La eveniment au participat reprezentanţi ai presei şi televiziunii locale, prieteni şi rude ale autorilor.
La o privire fugară prin Antologia ce cuprinde 28 de poeţi, observi o grădină în care au răsărit şi înflorit poeţi de diferite vârste şi genuri diferite de poezie, ceea ce formează un mozaic plin de culoare şi muzică. Poeţii s-au bucurat de o primire caldă, învăluită în simpatie.
Un gest plin de nobleţe şi demn de consemnat este acela al d-nei Ileana Oprea din Constanţa, prietenă de pe ‘net cu poeta Floarea Cărbune.Ileana a venit la această lansare de carte din dragoste pentru poezie şi poeţi dar şi pentru a face cunoştinţă cu poeta, pe care n-o văzuse în realitate, şi a-i cere un autograf.

Emoții la temperaturi înalte au înveșmântat atmosfera de sărbătoare și au gravat pentru multă vreme încă, amintirea lansării ”Izvoarelor vieții”.
Felicitări poeţilor! Mulţumiri publicului!

Adina Tulbure şi Ileana Oprea aşteptând autografe…
Au consemnat: Georgeta Olteanu şi Floarea Cărbune
Foto:Alex Cărbune


Comentarii 59