Lumini şi Umbre

        „Umbra” nu este pentru a te vătăma, ci pentru a-ţi arăta unde eşti incomplet… „Umbra” poate fi vindecată când este acceptată, spun înţelepţii. Când este vindecată, se transforma în „iubire”.
Când te vei accepta aşa cum eşti şi-i vei accepta şi pe ceilalţi aşa cum sunt, fără a încerca să schimbi lumea în care trăieşti, e semn că te iubeşti îndeajuns încât să fii „fericit”şi împăcat cu tine însuţi.
Luminile şi umbrele te învăluie adeseori. Ele se schimbă în funcţie de ceea ce gândeşti sau de cum te simţi. Nu întâmplător se afirmă: „suntem ceea ce gândim”! Lumina se transforma în „umbră” când eşti trist, urăşti sau eşti invidios etc.
Lumina şi Iubirea să te învăluie, dragă cititorule!
(Floarea Cărbune-„Rădăcini”(Purani de Videle, locul magic al copilăriei mele), 2010.
Sursă poze:Google

viata_dupa_moarte_exista_sau_nu 1 3 14228890060b2052e8 dark_angel_inside_feather_man_shadow_hd-wallpaper-1855641 fc2dbef0260fd54ac9fe2c7c6d090d32 ichim8 image largeoriginal shadowShapeslights-and-shadows-21741930

Anunțuri

Zborul spre Sine…

Zborul spre Sinea superioară…
Motto:
Ne apropie zborul,
Al tău, spre înălţimi,
Al meu, spre în-adâncuri.

În drumul meu către „mine”…mai întâlnesc pe unii care „urcă”. Ne dăm bineţe, schimbăm impresii, apoi fiecare îşi continuă „urcuşul”. Am iubit dintotdeauna zborul, avântându-mă în tăriile cerului mai aproape de Curcubeu. Am fost albatros, zburând cutezător deasupra nemărginirii albastre, între două lumi albastre, a Cerului şi cea a Mării; albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma mării, perlate cu minuscule cristale de sare din valurile înspumate în care s-a scăldat. Alteori, căpătam aripi de vultur îndrăzneţ, avântându-mă spre piscurile înzăpezite ale munţilor, tinzând spre soare pentru a mă purifica în dulcea lui lumină aurie. Cel mai tare m-am avântat când iubirea mi-a atins aripile inimii, transformându-le în aripi magice, asemănătoare celor ale îngerilor. Era zborul meu spre Albastrul Infinit! Erau clipe de dumnezeire, când exclamam:
Doamne,
încerc să te ating,
dar mâna mea
nu poate cuprinde Infinitul
Acum, zborul este spre mine însămi, spre Sinea superioară!
„Doar un luptător poate rezista pe drumul cunoaşterii, căci arta lui constă în a găsi un echilibru între spaima de a fi om şi minunea de a fi om.”(Carlos Castaneda).

Floarea Cărbune

Sursă poze:Google

adlhgmru

1354347v81efwizr2VALURI

Swan_Lake_by_VanillaKitsune263748835263748835

angel_fly

angel_flyfkuturaşfkuturaşfkuturaş

 

Darul îngerului

Darul îngerului

1
Într-o noapte, m-a vizitat un înger cu aripi albe, strălucitoare şi ochii precum bolta azurie a cerului de unde venea. Lăsasem geamul deschis la balcon şi cred că a intrat pe fereastră, strecurându-se printre draperii odată cu parfumul florilor de tei şi aromele sărate ale nopţii de vară, aduse de vânt tocmai din largul mării.
Îngerul stătea în mijlocul camerei, ţinând în căuşul palmelor un „sâmbure” de Lumină.
Buimăcită de somn, l-am întrebat:
– Slăvite înger, ce-i cu „sâmburele” acesta strălucitor… de-ţi ia ochii? Ce vrei să faci cu el?!
– Venisem să-l dăruiesc pământenilor ale căror suflete devin tot mai cenuşii în goana lor după lucruri deşarte. Dar unii voiau să facă bijuterii din el, alţii doreau să-l vândă, iar cineva… să-l încuie într-un safe, să fie doar al lui. M-a mâhnit profund faptul că oamenii au pierdut înţelesul lucrurilor simple şi pure precum Iubirea, Toleranţa, Compasiunea şi Lumina.
– Eu ce pot face, drag înger?!
– Dacă ţi-l dăruiesc ţie, cum îl vei folosi? Ce vei face cu el?
– Nu ştiu !
– Gândeşte-te bine, e şansa ta !
Privind „sâmburele” de Lumină, mi-am văzut sufletul ca într-o oglindă magică-acea diafană imagine a sufletului uman şi a scânteii divine din el. În clipa aceea, mi-a fost clar ce voi face cu preţiosul „sâmbure”. Am ştiut că-l voi purta în inimă pentru totdeauna, că voi cutreiera lumea, strângând în el foşnetul sărat şi briza răcoroasă a mării, verdele liniştit al pădurilor mângâiat de trilul păsărelelor, mirosul fânului cosit şi ţârâitul greierilor în nopţile de vară cu lună plină. Voi aduna valsul fulgilor de nea şi scânteierile de argint ale zăpezii, roua de pe flori, răcoarea ploii şi urma curcubeului pe cer, pe care le voi reda în scris spre bucuria oamenilor.
Mai ştiu că tot ceea ce voi scrie, va purta îngemănate Lumina şi Iubirea, Compasiunea şi Toleranţa. Sper ca oamenii să se bucure şi să soarbă esenţa din fiecare sentiment transcris. Şi, aşa, într-o zi, toţi vor conştientiza „scânteia divină” din sufletul lor şi vor afla că suişul la Cer este posibil când fiecare va deveni scară de Iubire şi Lumină… pe care îngerii să coboare printre oameni sau să se întoarcă la ceruri.
E timpul ca oamenii să descopere Iubirea şi Lumina ce le poartă în Inimă încă de la naştere, ca dar de la Dumnezeu.
Floarea Cărbune

adlhgmru

Sursă poze:

u2uohmp

Google

BlueAngel Castele angyp angel_fly 3475113 3475056 ROMÂNIA 260136_130884583661578_100002201124145_242284_2598305_n 28649_122691617771854_100000930482462_116944_5849738_n 3 2 1 3 270_2

Ochi de copil

Ochi de copil

1
De priveşti lumea prin ochii de copil, o să-ţi pară totul nou, frumos şi magic. Dacă vei depune un mic efort, vei reuşi să priveşti lumea cu inocenţă. Pentru asta, sinele tău trebuie să se transforme permanent, să se metamorfozeze zi de zi. Pictorul, scriitorul, balerinul nu sunt receptori pasivi, ei imprimă ”lucrarea” pe care o fac, cu spiritul lor, dându-i viaţă, unicitate şi mister…
Privind lumea cu inocenţă, lumea prinde viaţă! Pentru că ochiul nostru însufleţeşte tot ceea ce atinge cu privirea. Frumuseţea se află pretutindeni în jur, trebuie doar să învăţăm a o vedea…De fapt, priveşte cu inocenţă şi vei da viaţă! Vei reveni la inocenţă când vei reuşi să vezi iubirea ce respiră în fiecare părticică din „creaţie”. Atunci vei realiza că un pom nu e numai un pom, doar frunze şi crengi şi nici pasărea, doar fulgi şi pene…     Pomul şi pasărea sunt expresie a câte unui spirit şi a unei frumuseţi infinite. La fel şi o stâncă, un râu, o floare… În inima lui Dumnezeu, pomul sau floarea, sau stânca, sau râul, sunt copii dragi lui, la fel de dragi cum îi suntem şi noi, oamenii.
În starea de inocenţă, lucrurile sunt proaspete. Copilul priveşte cu multă curiozitate tot ceea ce-l înconjoară, dând atenţie fiecărui firicel de iarbă şi fiecărei gâze care i se află în preajmă…Pentru copil, nu există „praf” pe lentile, pentru El, lumea sclipeşte de noutăţi…Curăţă lentilele de praf şi vei deveni o fiinţă în care sălăşluiesc, Lumina şi Iubirea! Emoţiile unui copil sunt involuntare, de aceea sunt atât de sincere. Priviţi în ochii lui… Se vede o bucăţică din rai…
Copilul nu judecă, el doar se bucură…

Floarea Cărbune

Sursă poze:Google

 !!dolphin mask-2 14ufaqd14ufaqd 15czxtv15czxtv 100_0401 899fca26  1685793vcuo5jm7ag899fca26minizecureil001bd9 1696362u84zgiu9iz 2872435476_8208c3deb7 caprioara compositions-florales-autres-fleurs-nimes-france-3472101093-124827 Donald-Zolan-Colors-of-Spring Donald-Zolan-Daisy-Days Donald-Zolan-Forests-in-Fairy-tales

ftshl-wildrosesmp8-smdyn008_original_199_164_gif_2586341_2ef34706bccdc7381e9c9f48b8a6a69fdyn008_original_199_164_gif_2586341_2ef34706bccdc7381e9c9f48b8a6a69f   rainbows461minizecureil001bd9 squirellminizecureil001bd9 thumbnailminizecureil001bd9 u2uohmpu2uohmp

Golful liniştit

mareea

Golful liniştit
Astăzi, sunt mult prea zbuciumată de gălăgia ce alungă liniştea de la porţile sufletului meu. Mi-e dor de armonie, de acele zile când liniştea coboară lin din lumină, alungând furtuna şi panica stârnite în suflet. Mi-e sufletul un porumbel călător care-şi caută echilibrul, scrutând orizontul, acea linie care uneşte Cerul cu Pământul şi seamănă cu linia vieţii, atât de întortocheată uneori.
Au trecut anotimpurile peste lume, multe primăveri şi toamne am străbătut, dar drumul spre linişte, nicicând nu l-am mai regăsit. Am pierdut-o pe cărările întortocheate ale vieţii, în nopţile zbuciumate de griji, când somnul, pasăre capricioasă, zbura de la mine şi mintea mi-era preocupată doar de traiul zilnic şi de „cutremurele” ce zguduiau, din temelii, lumea în care trăisem până atunci, dezechilibrându-mă.
Obişnuiam ca în fiecare toamnă, să urmăresc zborul păsărilor călătoare, aşteptându-le venirea, sperând că vor aduce odată cu primăvara şi liniştea de care aveam atâta nevoie. Între timp, viaţa mea s-a aranjat, dar, oricât m-aş zbate, nu mai găsesc drumul spre ea. Uneori, mi se pare că o zăresc firavă şi neclară pe potecile vieţii ce se întretaie, alcătuind desene enigmatice în această sălbăticie a mileniului trei.
Timpul s-a scurs pe nesimţite, dar căutările mele n-au dat roade. Stând în bătaia vântului, la marginea albastrelor ape neliniştite ale oceanului vieţii, zadarnic am aşteptat să-mi regăsesc buna prietenă, liniştea. Am străbătut potecile pădurii unde, altădată mă mângâia cu voalurile sale mătăsoase, făcându-mi inima să cânte de bucuria de a fi. Astăzi, copacii, la umbra cărora poposeam împreună, îşi pleacă ramurile spunându-mi că nu te-au zărit. Privesc oglinda lacului ca şi altădată… când era de-ajuns să te chem în gând, iar nuferii înfloreau sub ochii mei, la porunca ta. Zadarnic te chem acum cu parfumul florilor de primăvară sau cu cel al crizantemelor de toamnă! Nu vii, nu mai vrei să vii, deşi poarta inimii mele ţi-e deschisă…M-ai părăsit, lăsându-mă neapărată în faţa tumultului vieţii, singură cu fiorii reci ai amurgului. Nu mai cunosc blândele amurguri ale sfârşitului de vară şi ale începutului de toamnă. Mi-ai ascuns cărările tainice care duceau spre tine, de aceea nu reuşesc să te regăsesc. Ochii, cu vederea slăbită, nu mai pot urmări cărarea-ţi secretă, ce se pierde sub covorul de frunze îngălbenite ale toamnelor trecute. Te caut cu disperare, linişte, mi-e dor de tine, mi-e tare dor! Caut un liman unde să pot respira şi iubi, semăna şi culege, risipi şi aduna, munci şi odihni, un loc curat şi liniştit după care tânjesc…
În toamna aceasta a început să-mi picure rouă-n sânge, tainică precum o şoaptă de iubire. Sunt lacrimile mele reţinute de-a lungul anotimpurilor, dar te-am regăsit, linişte…Te-am regăsit în „golful liniştit” din inima mea. Ploaia, care tocmai a trecut, a reînviat verdele speranţei în sufletul meu, aducându-mi-te… Sunt iar ca altădată, bucuria de a trăi îmi zburdă prin vene. Pot iarăşi cânta şi dansa precum Zorba Grecul ce lua viaţa de la capăt în fiecare dimineaţă, părându-i-se totul nou şi pur, ca la-nceputuri!

Să-mi laşi grădina dansului din mine,
Să-mi cânte-n ritm fierbinte printre flori.
Să-mi laşi un vis sortit să mă aline
Şi să-mi aducă-n suflet noi fiori.
*
Şi nu-mi lăsa zăpezi sau gheţuri triste,
Când lumea va voi să ne despartă.
Că nu mai ştiu cărare … să existe,
Să-mi pot schimba din nou această soartă.

Nu căuta liniştea în afara ta, ea este în inimă…în colţul cel mai umbrit. Fă lumină şi o vei găsi !!!
Floarea Cărbune

0_69139_5642e8aa_l

Sursă poze:Google

printesa_toamnei1

Fairy-Book-fairies-20490270-445-456

toman-in-parc

agmisc20

Reflecţii

Lumea e un deşert
În care te pierzi
Orbit de miraje.
În marea de nisip,
Printre dune şi cactuşi,
Încrâncenată înaintez
Şi sub tălpile mele
Fuge fierbinte nisipul,
Fuge fără întoarcere…
Ce bine spus-a înţeleptul:
„Vanitas vanitatum et omnia vanitas!”
Cu alte cuvinte:
“Deşertăciune a deşărtăciunilor…
Totul este deşertăciune!”

(Floarea Cărbune)

Sursă poze:Google

6a00e554e88723883301a511ad66d6970c-pi

Possibly some type of Mammillaria

anza-cactus-flowers-mound article-1344413-0CA597C7000005DC-213_468x452 bachs-flowers-001

The flowers of a barrel cactus develop quickly in response to the yearly monsoon rains in Tucson, Arizona. August, 2014. Photograph by Susan E. Swanberg

desert-flower DETA-100540

SONY DSC

fishhook_8924s

Toamna

CAD FRUNZELE...

Sub cerul în amurg
de-octombrie-n grădină,
se scutură de frunze
copacii de lumină
şi nucul îşi aruncă
tristeţea-ngălbenită;
gutuile-aurii şi calde tufănele
scânteie printre frunze
ca parfumate stele.

Grădina, în somn adânc,
sub verdele de aur,
de toamnă-i prăbuşită,
arar şi-aprinde tufănica
o lampă pe tulpină
şi cade-o galbenă gutuie
din creanga obosită.

În sufletul misterios al Toamnei,
e cald şi bine…
ascunsă în seminţe adormite,
se plămădeşte dalba Primăvară.
(Floarea Cărbune)

Sursă poze:Google

????????????????????????????????????

????????????????????????????????????

9s_New_York_Botanical_Garden_646-983x746 5671558_7e0e479ba1 anemone+mums+4000x3000 autumn-free-1 IMG_0140 kiku1

Copie a 269035_orig 4eccc23e662d4be59f0e22cc9a0bfac1 652x450_093589-cele-mai-frumoase-flori-de-toamna-pentru-gradina-ta 2130647450104979362vQinvh_ph aaa3_16289