WOLD WOMEN, TRADITIONS TO ROMANIANS

TUȘA SIA

Babele
(Tradiţii la români)

Drapel Romania

@copyright

La început de martie, vremea este capricioasă, cu ploi, lapoviţă sau chiar ninsori şi viscol. În popor se spune că sunt „Zilele Babelor.” Între 1 şi 8 Martie este timpul când să-ţi alegi “baba”. Tradiţia spune că aşa cum va fi “baba”în ziua pe care ţi-ai ales-o, aşa o să-ţi meargă tot anul. Există multe variante privind mitul “babelor”. Cea mai cunoscută variantă este cea legată de mitul Babei Dochii. Una dintre legende spune că Dochia avea o noră căreia îi cerea să ducă la îndeplinire lucruri imposibile, cum ar fi fost: să-i aducă fragi pe 1 Martie, sau să spele lâna, dar nu oricum, ci din albă s-o facă neagră. Nora reuşea să îndeplinească dorinţele babei, ajutată fiind de Sfântul Petru. Când a primit fragii de la noră, Dochia a crezut că a venit Primăvara. Ea îşi puse 12 cojoace şi duse oile sus, la munte. Acolo este cald, iar baba începe să dea jos cojoacele până rămâne numai în ie. Când rămâne în ie, începe un viscol aducând Gerul care o îngheaţă pe Dochia, transformând-o în stană de piatră.
Deşi oamenii îi reamintiseră că în Martie vremea e schimbătoare, ea n-a vrut să ţină cont de sfatul bine intenţionat al oamenilor… Încăpăţânarea şi inima rea i-au adus pieirea.
În mintea mea de copil, o asemuiam pe baba Dochia cu tuşa Sia. Tuşa Sia era înaltă, slabă, cu faţa uscăţivă, brăzdată de riduri,cu ie albă înflorată, cu batic negru pe cap şi cu fustă neagră, asemănătoare cu portul bătrânelor grecoaice de azi. Avea nume de prinţesă-Anastasia, şi ochiul treaz de soacră, căreia nu-i scăpa nimic din ceea ce ar fi putut critica. Veşnic pusă pe harţă, tuşa Sia, cu luleaua în gură şi cu bâta în mână, de care se sprijinea, iar când era necăjită, altoia, porcul din curte sau vaca din grajd, blagoslovindu-i cu un blestem: ”fira-ţi voi ai daţilor!- că mi-aţi mâncat viaţa!”
Tuşă Sio, mi-ai colorat zilele copilăriei, dar şi pe cele ale copiilor mei. Astăzi, când reuşim să ne adunăm în jurul mesei, la sărbători, unul dintre noi înveseleşte atmosfera , imitându-te: ”fira-ţi ai daţilor, aţi terminat Moldova şi Mangalia, şi acum aţi venit să înnebuniţi Puranii! Staţi că pun eu bâta pe voi!” Pentru acele clipe, dar şi pentru cele de azi, pline de amintiri şi nostalgii, trezite în inima clanului nostru de Robinsoni – rătăciţi pe „Insula Dobrogea”, îţi sărutăm mâna şi obrazul ridat, atât de curat şi frumos altădată. Ai fost şi ai rămas „Sfânta Vineri” în memoria noastră, pentru că în fiecare zi de vineri ţineai post negru până la apusul soarelui. Ştiu, eşti printre îngeri şi adeseori mi te arăţi în vis. Pentru mine e ca şi cum ai fi aici. Fie-ţi sufletul împăcat şi liniştit! Luceafărul să-ţi lumineze calea…
Ah, vreau să-ţi mai spun ceva: sper ca Sf. Petru să-ţi fi dat o dispensă pentru comportarea merituoasă pe Pământ, şi să-ţi fi îngăduit să mai tragi, când şi când, din lulea.
(Tuşa Sia a trăit în Purani de Videle, mai sunt locuitori ai satului… care şi-o amintesc)

AUTHOR: Floarea Cărbune- „Rădăcini(Purani de Videle, locul magic al copilăriei mele)”, Editura Lidana, Suceava, 2010

THE LEGEND OF DRAGOBETE

ob_a6fccc_127aac35

ATENȚIE:

       „Babele sunt personaje din folclorul popular românesc. Babele erau considerate femei știutoare, inițiate, specialiste în domeniul practicilor divinatorii. Exista și o toponimie a Babelor, a strămoașelor și moașelor mitice, considerate un fel de divinități meteorologice, active la începutul primăverii. În Dicționarul de simboluri și arhetipuri culturaleIvan Evseev arată că „în mitologia calendaristică sunt prezente în forma Zilelor Babelor (1-9/12 martie), marcând timpul schimbător și capricios de primavară (…) ascendența principiului feminin în viața naturii, societății și psihologiei individuale[1].

De legenda Babei Dochia sunt legate numele culmii Babele din masivul Bucegi și ale primelor nouă zile ale lunii martie.

Baba CloanțaBaba Hârca, Baba-Mija sunt personaje din basmele și legendele populare, având înfățișarea unor femei bătrâne și fiind considerate ființe cu puteri supranaturale.”(WIKIPEDIA

VEZI ȘI:

https://www.romaniatv.net/babele-2018-cum-alegi-baba-1-martie-2018-traditii-martie-mesaje-1-martie-2018_406588.html

Sursă poze: Google

PAŞTE FERICIT!

ImagineImagine

În Joia Mare se înroşeau ouăle, Vineri era Denia Mare, iar Sâmbăta se definitivau pregătirile pentru Paşti. La slujba de Înviere unele femei (care aveau persoane trecute dincolo fără lumină) aduceau câte un cocoş alb şi o lumânare lungă strânsă în formă de colac, care ardea până la terminarea slujbei. Apoi, dădea cocoşul de pomană unei persoane mai nevoiaşe, unei văduve sau văduv. Sărbătoarea Paştelui ne aducea bucuria în suflet, căci eram copii fără griji. Părinţii se străduiau să ne cumpere haine şi încălţări noi. De Paşti ,fiecare copil se fălea cu ceea ce părinţii îi cumpăraseră. Şi maturii se înnoiau din cap până-n picioare, ca simbol al primenirii trupului şi sufletului la care se adăuga şi Împărtăşania primită după spovedire. Când mergeam să luăm Paşti era ca la o defilare. Pe drumul spre biserică ni se încrucişa calea cu cei care luaseră Paşti deja. Noi le spuneam: “să-l purtaţi sănătoşi”, iar ei ne răspundeau: “Hristos a Înviat!” De la uşa bisericii şi până la poartă, de o parte şi de alta, erau oameni cu coşniţe cu tot felul de bunătăţi. Fiecare ne împărţea câte ceva. La poartă erau câţiva bărbaţi cu butoaiele de vin din care dădeau câte un pahar la fiecare bărbat şi femeie, copiii fiind tăiaţi de la porţie. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră neexcelând în vinuri. Paştele pe care îl luam era pus în străchini şi consta din pâine şi vin sfinţite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură….În ziua aceea, bărbaţii şi flăcăii ciocneau ouă roşii. Erau ouă roşii, special alese pentru întrecerea aceasta. Se spunea că sunt ouă alese de la găini înainte de a se hrăni cu iarbă, întrucât numai aşa puteau avea coaja tare. Câştiga cel care avea ouă roşii, tari… Câştigătorul se întorcea acasă cu câte 20-30 de ouă roşii…. Era ca o întrecere cavalerească. Şi alesul ouălor potrivite presupunea cunoaştere şi pricepere…
(Floarea Cărbune)

ImagineImagineImagine

Hristos a înviat!

Imagine

Născuţi suntem
Ca orişicare floare
Din Pământ.
Tatăl Ceresc a pus
Speranţa în noi,
Iar îngerii
Ne-au împrumutat zborul.
Domnul
Asupra noastră
Duhul a suflat
Şi am prins Viaţă.
Iată-ne
Împreună,
Bucuroşi
La marea Sărbătoare
A Învierii!
Cu Iubire-n inimi
Cântând:
HRISTOS A ÎNVIAT!

Floarea Cărbune