Antologia care unește ca o „punte„ cultura română cu cea japoneză

În Principatele Române primele vești despre Imperiul de la Soare Răsare au venit în secolul al XVII-lea, datorându-se cărturarului român Nicolae Milescu Spătarul care în anii 1675-1676 a întreprins o lungă călătorie în China.Impresiile despre această călătorie le-a consemnat în lucrarea cu titlul Descrierea Chinei.

        De la acest eveniment, aproape două veacuri, în Principatele Române nu se mai cunoștea nimic despre Japonia,.dar, după ce Principatele Române au devenit independente, și mai ales după ce România a devenit Regat, la inițiativa Regelui Carol I a avut loc un schimb de scrisori între acesta și Împăratul Meiji în care se exprima dorința celor două părți de a stabili relații bilaterale. În perioada domniei regelui Carol I inginerul Bazil Assan întreprinde o călătorie în Japonia unde a tinut diferite conferințe, dar mai ales a purtat discuții cu oamenii de afaceri niponi.După această călătorie inginerul susține în fața Societății Geografice Române, în martie 1899, o expunere despre Japonia și poporul său. Ceva mai târziu Constantin Daicoviciu în Enciclopedia Română vol.2 dedică două coloane Japoniei, cu date economice, culturale și georgrafice.

Din acea perioadă relațiile politice, economice și culturale, au avut o ascensiune demnă de subliniat. S-au scris cărți, s-au făcut legături și schimburi culturale, încât cele două popoare au început să se cunoasă și să se respecte reciproc.

În acest context se înscriu și demersurile, de-alungul anilor, făcute de scriitoarea Floarea Cărbune care a editat antologii, bilingve română-engleză, cu autori români din țară și diasporă, dar și cu articole despre viața culturală din țara noastră, a tradițiilor populare și a costumelor naționale, conținând fotografii artistice din diferite zone ale României, ilustrând obiective istorice, turistice, și etnofolclorice, toate acestea fiind difuzate și distribuite în Japonia.

Aceste antologii au fost donate bibliotecilor din Țara Soarelui Răsare, cu sprijinul fiicei acesteia Cristina Cărbune, domiciliată în Japonia, semn de prețuire și întărire a relațiilor culturale dintre țările noastre.

Recenta antologie, intitulată “ Just for you, Japan!“(Doar pentru tine, Japonia!) apărută în coordonarea scriitoarei Floarea Cărbune, la Editura RAFET, 2017, editata în condiții grafice deosebite, cu fotografii color, este ultima “cărămidă“ ce se pune la temelia “castelului “culturii româno-japoneze, crestomație tradusă în limba engleză de Frederica Dochinoiu.

Citind acest florilegiu mi-am adus aminte de aforismul lui Demostene care spunea:”Bogăția unui popor constă în numărul aliaților săi, în încrederea și dragostea lor.” Într-o astfel de înțelepciune se încadrează și lucrarea despre care facem vorbire.

În “Invitation“, autoarea acestei antologii spune:” The one who built a spiritual bridge over two worlds, two cultures,two distant and so special realms realms,was Cristina Cărbune (Inoguchi ), born în Constanța and married în Tokyo-Asakusa, where she lives. “(Cel care a construit o punte spirituală în două lumi, două culturi, două regiuni îndepărtate și atât de speciale, a fost Cristina Cărbune (Inoguchi), născută la Constanța și căsătorită în Tokyo-Asakusa, unde trăiește.), încheind cu fraza:” To discover once again the beauty and the charm of these two worlds, I invite you to step on the”Bridge Between Two World. „(“Pentru a descoperi din nou frumusețea și farmecul acestor două lumi, vă invit să faceți pasul pe „Podul între două lumi”.). Antologia este structurată în șase capitole: Cap.I- Puntea dintre lumi Japonia-România, cap.II-Interculturalitatea română-japoneză, cap.III-România de poveste, cap.IV-Tradiții, spiritualitate, obiceiuri, legende, povești și povestiri, cap.V-Haiku, și cap.VI-Poezii alese, se constituie într-o oglindă concavă ce concentrează esența culturii noastre.

Textul semnat de Cristina Cărbune, scris în limba engleză, care de fapt este un reportaj, plastic și sugestiv, despre Asakusa, în care se spune că:” I drove to Asakusa, 80 km away from Narita, where I was going to live during my sojourn there, being one of the most expresive city-districts Tokyo.”( Am mers la Asakusa, la 80 km distanță de Narita, unde urma să trăiesc în timpul șederii mele acolo, fiind unul dintre cele mai expresive orașe din zona Tokyo.) În “Regăsirea de sine “, având ca motto un citat din Paulo Coelh:”Găsește curajul de a fi tu însuți, chiar dacă încă nu știi cine ești “, Cristina Cărbune toarnă în cuvinte sinceritatea sufletului său marcat pentru întotdeauna de cultura niponă în care s-a regfăsit în Țara Soarelui Răsare. Textele în limba engleză vorbesc despre portul Constanța, bricul Mircea, făcându-se similitudini dintre portul Constanța și Yokohama, portul muzeu “Nippon Maru “.Imaginile foto realizate de Cărbune Alexandru despre Dobrogea sunt adevărate ferestre deschise spre întinsul Mării Negre și Câmpia Română.Isabela Tănasă, prin textul său vorbește despre Bisericile și mănăstirile noastre, despre București, despre castelele din Carpați și Transilvania, fiind o plastică imagine dintr-o carte de vizită a României.

Muzeul păpușilor din Yokohama-Japonia, Ziua Marinei la Constanța, reportajul “România de poveste “, de Izabela Tănasă, reportajele despre Transfăgărășan, semnat de scriitorul Ion Nălbitoru, Maramureș de Elisabeta Iosif, mănăstirea Bârsana, descrierea costumului popular semnat de Elisabeta Lușcan, legenda despre nașterea lui Iisus, sau alte legende din folclorul românesc semnate de Floarea Cărbune, sunt tot atâtea fresce ale culturii noastre pentru cititorii japonezi.Mai semnează articole, și proză, ce fac cunoscute obiceiurile și tradițiile noastre, următorii autori:Georgeta Olteanu,Marilena Trifan, Cristina Beatrice Preda, ;I Bombonica Curelciuc.

Pornind din cultura japoneză haiku-ul, o specie literară cu formă fixă, a prins “rădăcini” în literatura română, astfel că din această amplă lucrare nu putea lipsi.Haku-uri semnate de Cornelia Atanasiu, Ioana Bud, Mihaela Cojocaru, Olga Duțu, Elisabeta Lușcan, Alexandra Flora Munteanu, Pârvu Maria Cristina, Patricia Lidia,și Elena Stănescu.

Poezia română contemporană este reprezentată prin poeziile semnate de Al.Florin Țene, Georgeta Olteanu, Titina Nica Țene, Bombonica Curelciuc, Maria Ciobotariu, Luminița Scarlat, Elena Stănescu, Aurel Lăzăroiu, Violeta Petre, și Aurora Luchian. Aceste poezii sunt adevărate istorii ale sufletului românesc, suflet interpretat ca tezaur al unei geografii văzută mitic.

Ilustrațiile Mirelei Pete Rusu, sunt adevărate pasteluri ce ilustrează ca un evantai policrom legendele publicate de Floarea Cărbune.Remarcăm picturile, având o tușe ce sugerează idea metaforică ale pictoriței Cristina Stela Lidia și ale Niculinei Vizireanu în care descoperim un simbolizm participativ.

Imaginile cu copilul Dimi la Yudanaka și la Monkey Park, alături de părinți, sunt mărturii realiste ale vieții tineretului pe meleagurile nipone sugerându-mi ideea exprimată de Francesco Petrarca: “Viața solidară nu exclude cultul prieteniei. “.

Lucrarea coordonată de scriitoarea Floarea Cărbune, membră a Ligii Scriitorilor Români, care evită, pentru obiectivitate, zicerea lui Denis Diderot, care spunea: “Elogiul contemporanilor noștri nu-i niciodată curat.Curat e doar cel al posterității “, o consider o adevărată istorie a culturii române, ce se scrie din mers, pentru cei din Țara Soarelui Răsare.

Al.Florin Țene
Membru al Academiei Americană Română de Cultură și Știință
Președintele Național al Ligii Scriitorilor Români

Sursă:http://www.napocanews.ro/2017/07/antologia-care-uneste-ca-o-punte-cultura-romana-cu-cea-japoneza.html

Anunțuri

JUST FOR YOU, JAPAN (Antologie bilingvă)

JUST FOR YOU, JAPAN

(Antologie bilingvă)

 

 copertele-1-si-4-REFACUTE-22.jpg

 

ANUNŢ F.IMPORTANT!

       Dragi autori, manuscrisul este la editură. Am scos un preţ bun, 40 Ron/buc, pentru o Antologie cu 400 pag şi peste 100 poze color.

        Ca să obţin acest preţ convenabil, am făcut comandă de 200 exemplare.

         Mai jos aveţi o listă cu repartizarea cărţilor, în funcţie de nr. de pagini şi poze color.

Editorul nu vrea să primească bani de la fiecare în parte, nu vrea să se încurce în ei…Aşa că, a hotărât să-mi trimiteţi mie bani în Contul meu din bancă.

        Pentru cine se va îndoi de cinstea mea, la cerere, editorul va elibera Chitanţe cu suma depusă.

Banii trebuie depuşi până la data de 25.02. 2017(OBLIGATORIU).

        Pe listă, în dreptul fiecăruie vor apărea:

4+1= 5. Ceea ce înseamnă că veţi achita 5 cărţi, dar veţi primi 4. Acel nr. 1, reprezintă suma depusă pentru exemplarele de  protocol+CIP şi, fiecare contribuie în mod egal.

Antologia este concepută în 2 părţi, 1 parte în limba engleză(textele noastre) şi 1 parte în  limba română(textele noastre). Aşa am crezut că este mai bine,  pentru o prezentare de nota 10…pentru România.

          Floarea Cărbune

PS: Întrebările mi le veţi adresa aici, la vedere.

REPARTIŢIA CĂRŢILOR:

 Proză

  • ION NĂLBITORU-4+1….5
  • ELISABETA IOSIF-4+1=5
  • ELISABETA LUŞCAN- 9+1= 10
  • GEORGETA OLTEANU-6+1=7
  • MARILENA TRIFAN-3+1=4
  • CRISTINA BEATRICE PREDA 3+1= 4
  • BOMBONICA CURELCIUC-9+1= 10

 Total-45 cărţi

  HAIKU

  • 1-CORNELIA ATANASIU-3+1=4
  • 2- IOANA BUD-3+1=4
  • 3- MIHAELA COJOCARU-3+1=4
  • 4-OLGA DUŢU- 3+1=4
  • 5-ALEXANDRA FLORA MUNTEANU-3+1=4
  • 6-PATRICIA LIDIA- 8+1=9
  • 7-ELENA STĂNESCU- 3+1=4
  • 8-Maria Poezii-2+1=3

Total-36cărţi

 POEZII

 

  • 1-ŢENE FLORINEL SANDU-4+1=5
  • 2- TITINA ŢENE- 4+1=5
  • 3-ELENA MÂNDRU-3+1=4
  •  4-LUMINIŢA SCARLAT-3+1=4
  • 5-LĂZĂROIU AUREL-3+1=4
  • 6-VIOLETTA PETRE-3+1=4
  • 7-AURORA LUCHIAN- 6+1= 7
  • 8- CIOBOTARIU MARIA-4+1=5
  •  

Total-38 cărţi

 

ARTĂ

  • ANDREI CONSTANTIN- 3+1=4
  • NISTOR ELENA MIRUNA-3+1=4
  • NICAPOPI NICOLE ELENA-3+1=4
  • VIORICA VANDOR- 4+1=5
  • CRISTINA STELA LIDIA- 3+1=4
  • NICULINA VIZIREANU- 3+1=4

Total=25 cărţi

Calcul: 45+36+38+25= 144 cărţi

200 cărţi-144 cărţi=56 cărţi

Rest 56 cărţi(O voi ruga pe Cristina să mă ajute cu bani…ca să achit restul rămas. Doamne, a câta oară?)

Sper că nu mă „invidiaţi”, am făcut un sacrificiu pentru voi.

Floarea Cărbune

PERSONAJELE AU COBORÂT DIN SCRIERI …

PURANI DE VIDELE

(Partea a doua)

SALCIE

Am avut cândva un vis, în care personajele din ilustraţiile unei cărţi prindeau viaţă. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu câteva personaje din scrierile mele, când am ajuns la Purani de Videle, pe 21 mai 2016.

L-am întâlnit  pe Costică zis „Şaibă”(Militaru Constantin).

COSTICĂ MILITARU

El este băiatul din dreapta fotografiei, cel desculţ. Eu sunt fata bălaie, lângă mine este sora mea(Georgeta), iar lângă ea, Lucian Ene.

pozadefamilie

Despre ei vorbesc, fără a-i nominaliza, în „Rădăcini”, pag.45:

 

„S-a stârnit furtuna! Cerul e acoperit de nori plumburii, nori negri, ce dau impresia unei turme de bivoli ce înaintează, greoi şi în dezordine, mânaţi de biciul năprasnic al vântului stârnit din senin. Pomii se îndoaie, fructele cad, ferestrele deschise, se izbesc cu zgomot de pereţii casei. A căzut un geam, ce abia se mai ţinea în câteva cuişoare, făcându-se ţăndări pe prispa casei. S-au dezlegat porţile Cerului, ploaia cade, deasă şi caldă. Apa se scurge prin şanţuri cărând la vale, crenguţe rupte şi frunze, paie şi pene. Fulgerele şi tunetele se apropie de sat. Mă bucur că suntem acasă cu toţii. Mămica îşi face cruce, murmurând: Doamne, ai grijă de noi! Suntem înfricoşaţi de sălbatica manifestare a Naturii. Numai câmpia surâde, înflorind la îmbrăţişarea ploii de vară.

ploaie

E cald! E fioros! E măreţ! E sălbatic, dar natural! E o zi de vară cu ploaie. După numai două ore,  ploaia a încetat, au apărut Curcubeul şi Soarele.

Iosif_Berman_-_Copii_jucându-se_pe_uliţele_inundate

(Poză de Iosif Berman)

Uneori, după ploaie, ne adunam pe uliţă, cu fraţii şi vecinii, unde făceam  „tunuri” din pământul ud care se modela precum  argila. Ne luam la întrecere între noi, dorind să aflăm  al cărui “tun” va pocni mai tare!?

Iată ”reţeta” pentru confecţionarea  unui tun:

Luam un bulgăre de lut moale de mărimea unei tărtăcuţe. După ce îl frământam ca pe  aluatul de pâine,  făceam un fel de cilindru, scobit în interior, cu înălţimea de câţiva centimetri. Îl lucram cu atenţia olarului când creează un lucru de valoare. Când era destul de larg, iar fundul mai subţire decât pereţii, scuipam înăuntru şi „spoiam”  interiorul. Îl ridicam cu atenţie, ţinându-l în palmă apoi îl izbeam pe un loc drept, cu gura în jos. Aerul din interior îşi făcea loc prin partea subţire (fundul) a tunului, “explodând” zgomotos. N-am făcut tetanos şi nici nu m-am tăiat în vreun ciob. Pe atunci, nu se aruncau cioburile pe uliţele satului.

Deh, acestea erau jocurile noastre, dragi nepoţi, în zilele când ploua după săptămâni de secetă. Nu vă recomand să procedaţi astfel. Natura era blândă cu noi, iar ţărâna era curată. Când cineva se tăia cu secera, turna ţărână pentru oprirea sângelui.

Alte vremuri, aceeaşi Natură, dar nepângărită de tot felul de chimicale. Bunicul îmi spunea cu blândeţe că Natura a fost creată ca să ne ajute, să ne menţinem viaţa prin tot ceea ce Ea ne oferă cu dărnicie. La rândul nostru, avem obligaţia s-o respectăm. Nimeni nu are voie să-i încalce legile. ”

Costică Militaru este nepotul pitorescului personaj „tuşa Sia” din capitolul „Babele”, „Rădăcini”, pag.89-90.

„În mintea mea de copil, o asemuiam pe baba Dochia cu tuşa Sia.

BABA

Tuşa Sia era înaltă, slabă, cu faţa uscăţivă, brăzdată de riduri,cu ie albă înflorată, cu batic negru pe cap  şi cu fustă neagră,  asemănătoare cu  portul bătrânelor grecoaice de azi. Avea nume de prinţesă-Anastasia şi ochiul treaz de soacră, căreia nu-i scăpa nimic din ceea ce ar fi putut critica. Veşnic pusă pe harţă, tuşa Sia, cu luleaua în gură şi cu  bâta în mână, de care  se sprijinea, iar când era necăjită, altoia, porcul din curte sau vaca din grajd,  blagoslovindu-i cu un blestem:”fira-ţi voi ai  daţilor, mi-aţi mâncat sufletul!”

Tuşă Sio, mi-ai colorat zilele copilăriei, dar şi pe cele ale copiilor mei. Astăzi, când reuşim să ne adunăm în jurul mesei, la sărbători, unul dintre noi înveseleşte atmosfera , imitându-te:”fira-ţi ai daţilor, aţi terminat Moldova şi Mangalia, şi acum aţi venit să înnebuniţi Puranii! Staţi că pun eu bâta pe voi!” Pentru acele clipe, dar şi pentru cele de azi, pline de amintiri şi nostalgii, trezite în inima clanului nostru de Robinsoni, rătăciţi pe „insula Dobrogea”, îţi sărutăm mâna  şi  obrazul ridat, atât de curat şi frumos altădată. Ai fost şi ai rămas „Sfânta Vineri” pentru noi, pentru că în fiecare zi vineri ţineai post negru până la apusul soarelui. Ştiu, eşti printre îngeri şi  adeseori mi te arăţi în vis. Pentru mine e ca şi cum ai fi aici. Fie-ţi sufletul împăcat şi liniştit! Luceafărul să-ţi lumineze calea…

Ah,  vreau să-ţi mai spun ceva: sper ca Sf. Petru să-ţi fi dat o dispensă pentru comportarea merituoasă pe Pământ şi să-ţi fi îngăduit să mai tragi, când şi când, din lulea. Te iubesc! Să ai odihnă şi pace, că tare harnică ai fost, aici, pe Pământ… unde toţi te-au considerat „Crăiasa” „colţului”/uliţa… nostru/noastră.”

PS: Ştie cineva ce-i dorul şi ce înseamnă…a te rătăci de „cârd” şi a te simţi singur, chiar de eşti înconjurat de oameni …străini?

VA URMA…

Floarea Cărbune-„Rădăcini(Purani de Videle, locul magic al copilăriei mele), Editura Lidana, Suceava, 2010

Sursa unor poze:Google

PERSONAJELE AU COBORÂT DIN SCRIERI…

Purani de Videle- 21 MAI 2016

Salix_x_sepulcralis_7845

Am avut cândva un vis, în care personajele din ilustraţiile unei cărţi prindeau viaţă. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu unele dintre personajele mele, când am ajuns la Purani de Videle, pe 21 mai 2016.

Au prins contur, mai întâi ele:

   Dumitru Alexandra alias Lisandra lui Micoi (în stânga pozei) şi Popa Floarea alias Floarea Cilichii(în dreapta pozei).

lisandra

       La prima vedere, tanti Lisandra,  pare o femeie obişnuită, dar privindu-i ochii îţi dai seama de profunzimea spiritului ei. Are o voce melodioasă şi-un trup de copiliţă. Căsuţa în care locuieşte pare ruptă din poveşti. Grădina este mărginită de apele calme ale Glavaciocului, iar dincolo de malurile lui se întinde pădurea. E o poezie! Sau un tablou aranjat de cei mai pricepuţi meşteri:pădurea, Glavaciocul, păsările pădurii, nucul din curte, bătrân şi darnic… rămâne, doar, să ştii să trăieşti clipa. Mulţumesc,  tanti Lisandra!  Eşti o femeie cu har, dar şi generoasă! Îţi doresc ani mulţi cu sănătate!

Tanti Lisandra mi-a împărtăşit descântecul şi taina turnării cositorului la copii împotriva fricii.

MITOLOGIE ROMÂNĂ

TURNATUL COSITORULUI ÎMPOTRIVA FRICII

“Cunoscută încă din Evul Mediu, metoda era folosită de  „alchimiştii” care încercau să  obţină aur din  plumb prin metamorfoze  numai de ei cunoscute. Cositorul topit se toarnă în apă rece, iar  în funcţie de figurile solidificate se fac predicţiile privind cauza sperieturii.

Metoda se aseamănă cu turnatul şi predicţia în ceara de albine topite apoi  turnate într-un vas cu apă, la fel ca şi cositorul.

Mai jos, voi reda jumătate din descântec:

Turnatul cositorului

Tu, cositor din Ţarigrad,

Eu, (numele celei ce toarnă) astăzi m-am apucat

Cu sfânta Luni şi te-am descântat

De făcături, de farmece, de argintul viu,

de boală, de cuţit, de junghiuri,

de ceartă, de supărare.

C-oi fi dat de fermecătoare,

de vrăjitoare, de vecină,

de surată, de cumnată,

……………………

Doamne ajută!”

Descântecul  este  cules de la Dumitru Alexandra căreia i se mai spune şi  Lisandra  lui Micoi( născută pe 03.09.1938 în com. Purani) care a avut bunăvoinţa să mi-l încredinţeze spunându-mi că l-a învăţat de la o băbuţă din localitatea Talpa, baba Gherghina.

Dragă cititorule, ţi-am prezentat credinţele populare din zona mea, localitatea Purani, jud. Teleorman. Asta nu înseamnă că dau întâietate descântătorului şi nu medicului. Având probleme cu cel de-al şaselea copil, încă de la naştere, am fost  nevoită să apelez şi la astfel de practici. Uneori, chiar medicii îţi recomandă: „mai ia-o şi prin babe”…

Restul e….no comment!

Avem atâţia medici dăruiţi cu har de la Dumnezeu, în faţa cărora mă înclin adresându-le un îndemn: ÎNDRĂZNIŢI!”

Vezi:Floarea Cărbune- „Rădăcini-Purani de Videle, leagănul magic al copilăriei mele”, pag.135-136, Editura Lidana, Suceava, 2010.

1

În dreapta fotografiei este Popa Floarea alias Floarea Cilichii, una dintre cele 4 fete care se jucau pe uliţa satului…în „Legenda ghiocelului”(Vezi:”De la Soare Răsare la Soare Apune”, pag. 130,  Editura Rafet, 2016).

legenda ghiocelului

Ilustraţie de Mirela Pete

Fragment:

„Eram copil în vremea când am auzit frumoasa legendă pe care am să v-o împărtăşesc şi vouă. Un copil zburdalnic, care alerga pe uliţele satului cât era ziulica de lungă. Deşi eram doar patru fete…eu, sora mea, Georgeta, Floarea Cilichii şi Floarea lui Costică al Tănasii, făceam o hărmălaie precum un cârd de gâşte. Vremea era frumoasă, iar noi nu ne mai săturam de joacă. Nici nu ştiu când a coborât perdeaua înserării.

De undeva, ca de pe celălalt tărâm, mă aud chemată:

– Floricăăăă, hai la masă!

Era vocea bunicului Marin, puţin îngrijorat că nu mă zărea.

– Vin, vin acuş, bunicuţule!”

 

 VA URMA…

 Sursă la unele poze:Google

FLOAREA CĂRBUNE-FIŞA AUTORULUI

FLORICA-11

– Membru în Liga Scriitorilor din România
– Activez în cadrul Cenaclului „Mihail Sadoveanu”- Cercul Militar Constanţa
– Redactor la revista „Dobrogea Culturală”- Constanţa
ACTIVITATE LITERARĂ:
– Floarea Cărbune-Rădăcini(roman) , Editura Lidana, Suceava, 2010;
– Floarea Cărbune-Ancestrale chemări(versuri), Editura Lidana, Suceava, 2010;
– Floarea Cărbune-Călătoare în Ţara Soarelui Răsare(Jurnal de călătorie în Japonia), Editura Lidana, Suceava, 2010;
– Floarea Cărbune-Alchimia frumosului în grafica şi pictura lui Mihai Cătrună(album de artă), Editura Lidana, Suceava, 2012;
– Floarea Cărbune-Japonia, Mister şi Fascinaţie(Jurnal de călătorie), editura pim, Iaşi, 2013;
– Floarea Cărbune- Alchimia frumosului în grafica şi pictura lui Mihai Cătrună(album de artă), Editura RAFET Râmnicu Sărat, 2014;
– Floarea Cărbune- Legende de la Soare Apune la Soare Răsare, Editura RAFET, Râmnicu Sărat, 2014.

COLABORĂRI LA ANTOLOGII:
– Coautor la antologia „Izvoarele vieţii”, Editura Lidana, Suceava, 2009;
– Coautor la antologia „Universul bucuriei”, Editura Lidana, Suceava, 2009;
– Coautor în „Speranţele vieţii”, Editura Lidana, Suceava, 2010;
– Coautor în antologia „Culegere de poezii religioase”, Editura Ecko, Tr. Severin, 2010;
– Coautor în antologia „Călători prin timp”, Editura Cagucci, Tr. Severin, 2010;
– Coautor în volumul colectiv „Universul poveştilor”, Editura Lidana, Suceava, 2011;
– Coautor în antologia „Amintirile vieţii”, Editura BucuR, Timişoara, 2011;
– Coautor în antologia „Amprente temporale”, vol.1, editat de „Cronopedia”, 2011;
– Coautor în „Antologie de proză pentru copii-Covorul zburător”, Colecţia online „Cititor de proză”, coordonatoare,Suzana Deac şi Vasilica Ilie, 2011;
– Coautor în antologia „Cărticica mea de Crăciun”-poezii pentru copii, Editura Maria Cristina, Câmpulung Argeş, 2011;
– Coautor în antologia „Artă sfăşiată”, Editura Arhip Art, Sibiu, 2011;
– Couator în antologia „Cărticica mea de Primăvară”, „-poezii pentru copii, Editura Maria Cristina, Câmpulung Argeş, 2012;
– Coautor în antologia „Insomnii mătăsoase”, Editura Pastel, Braşov, 2012;
– Coautor în antologia „Cărticica mea de toamnă”, Editura Maria Cristina, Câmpulung Argeş, 2012;
– Coautor în antologia „Dincolo de cuvânt”(confesiunea poetului, prozatorului), Editura ARHIP ART, Sibiu, 2012;
– Coautor în antologia EXPRESI IDEII-V(Cu pupici pentru cei mici), Editura karta.ro, Oneşti, 2013;
În antologia „Un vers, o poezie”, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014;
– Coautoare în antologia „Poezii, poezii”, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014;
– Coautoare în antologia „Iubirea, un colţ de rai”, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014;
– Coautoare în antologia „Iluzii de vară”, Editura Dandes Press, Drobeta Turnu-Severin, 2014.

PREMII:
– Premiul I la Festivalul Naţional de Literatură „Eusebiu Camilar & Magda Isanos, Suceava-Udeşti, 2009, Secţiunea:Reportaj Literar;
– Marele Premiu „Mircea Motrici” şi Premiul Revistei Ateneu-Bacău la Festivalul Naţional de Literatură „Eusebiu Camilar & Magda Isanos, Suceava-Udeşti, 2010, Secţiunea:Reportaj Literar;
– Marele Premiu la Concursul internaţional „Art & Life”- Japonia, 2012, secţiunea: „Album de artă”;
– Premiul Special la Concursul internaţional „Art & Life”- Japonia, 2012, secţiunea:”Jurnal de călătorie”;
– Premiul de popularitate la Concursul internaţional „Art & Life”- Japonia, 2012, secţiunea: „Poezie”;
– Premiul de popularitate la Concursul internaţional „Art & Life”- Japonia, 2012.
secţiunea:”Proză”.
– Premiu acordat de Liga Scriitorilor din România, secţiunea:
– Premiul juriului la Concursul internaţional „Art & Life”- Japonia, 2014, secţiunea „Legende”.
DIPLOME:
– Diploma de Merit pentru contribuţia la volumul antologic „Călători prin timp”, din cadrul proiectului literar „Cărţi şi gânduri în dar”, cu credinţa că această cinstire va constitui un temei pentru împlinirea şi sporirea strădaniilor întru promovarea valorilor artei şi culturii româneşti, Tr. Severin, 2010;
– Diploma de Excelenţă acordată în calitate de coautor în volumul antologic pentru copii „Universul bucuriei”, din cadrul Proiectului literar „Cărţi şi gânduri în dar”pentru sensibilitatea şi originalitatea Eu-lui liric exprimat prin creaţiile sale, Suceva, 2010;
– Diploma de Excelenţă acordată de Liga Scriitorilor din România la concursul naţional de poveşti „Universul poveştilor”, pentru creaţiile literare deosebite şi contribuţia adusă la îmbogăţirea tezaurului literaturii române pentru copii, 2011;
– Numele meu este inclus în ” Dicţionarul Ligii Scriitorilor”-vol.1, Editura „Dacia XXI”, Cluj-Napoca, 2011;
– Sunt inclusă în „Istoria literaturii Scriitorilor Postrevoluţionari 1989-2010″, Editura Socrate, Craiova, 2011;
– Ordinul „Ambasadorii Culturii”- pentru merite deosebite în activitatea depusă ca ambasador al literelor şi artei româneşti în Japonia, Revista Cetatea lui Bucur”, Bucureşti, 29 septembrie 2012;
– Premiu acordat de Liga Scriitorilor Români, secţiunea:Artă, Cluj-Napoca, 2013;
– Diploma „Virtutea Literară” acordată de Liga Scriitorilor Români pentru prodigioasa activitate desfăşurată în domeniul creaţiei spirituale, Jupiter, 31 august 2014.

DIPLOMĂ-DOINA BUMBUŢ

%d blogeri au apreciat asta: