REVELAŢIE…

 

  • Revelaţie


    Până în ziua
    În care am înflorit,
    Născându-mă pe acest pământ
    Spiritul meu rătăcea
    La-ntâmplare printre Galaxii.
    Tu mi-ai ales copacul
    Pe ramura căruia
    În Primăvara toamnei
    Am înflorit.
    Spre bucuria mea,
    Mi-ai dăruit nemărginirea albastră,
    Şi, deşi atât de fragilă,
    Floarea gingaşă de măr
    S-a preschimbat în trunchi…
    Floarea Cărbune






    P.S. Primele 3 picturi, de sub versuri, aparţin pictoriţei Vali Irina Ciobanu.

  • Vis


    Eram pe un câmp de maci,
    Şi visam că părăsesc această lume…
    Ca un şoim spre cer mă avântam,
    Şi dincolo de lună, voiam să zbor,
    Spre lumile celeste, şi spre hotarul lor.

    Purtând cu el credinţa şi iubirea,
    Sufletul se scaldă-n diafan văzduh,
    Despică nesfârşirea cuprins de bucurie
    Deasupra, peste mări, peste valuri sparte,
    Şi peste nori, şi curcubeu, şi mai deaparte.

    O noapte-ntreagă-am colindat
    Galaxiile, în lung şi-n lat…
    În zori, când m-am trezit, stupoare,
    Venise toamna…”coana mare”…
    Cu poala plină cu nuci şi amărui migdale.
    FRUMOS CÂNTĂ PIANUL…





  • Narura, Iubirea divină…


    Natura e o carte uriaşă
    Pictată de Creator cu gândul,
    Şi templu e, cu vii statui
    Ce-i reprezintă felurite chipuri…

    Tu eşti al Domnului copil,
    Cu suflet pur, şi inima fierbinte,
    Privindu-te, dumnezeirea mă pătrunde,
    Şi prin iubire-mi dă hrană, viaţă, nemurire…

    În ochii tăi albaştri ca seninul
    Zăresc Divinitatea care ne conferă
    Doar prin iubire propria-I natură…
    Şi doar aşa… descopăr ce e adânc în fire!
    Floarea Cărbune
    AUDIŢIE ŞI VIZIONARE PLĂCUTE!





  • Codrule, frate…



    Codrule, frate…
    Trist şi obosit de viaţă
    Vin la tine cu credinţă
    După sfat şi mângâieri.
    Spune-mi mie, dragă frate,
    Iarna, când îţi moare totul
    Cum renaşti, şi cum mai speri?
    Primăvara, cum te vindeci în lumină?
    Esenţa de răşini lecuitoare
    Cum o picuri să-ţi întremi
    Răni adânci ce dor din vremi?
    Codrule, să iubesc vreau, şi să sper
    Că-s un arbor, ce sub trăsnet
    Încă tinde rugi spre cer
    Şi ascult pios, cucernic,
    Crezul sevei, sfânt şi dulce…






    AUDIŢIE ŞI VIZIONARE PLĂCUTE!

    P.S.Uneori mă simt tristă şi descurajată. Şi mă pierd în labirinturile acestei lumi haotice. Atunci mă reîntorc la locurile copilăriei unde mă aşteaptă pădurea, Glavaciocul, Câmpia…

  • Naiadele şi Marinarul

    (POEZIE DEDICATĂ DLUI COMANDOR VASILE CHIRILĂ , COMANDANTUL GARNIZOANEI MANGALIA)

    Pe valuri nemărginite de ocean,
    Plutesc ispititoare sirenele goale
    Şi trupurile ude sclipesc în lună,
    Prin zbuciumatul, transparentul val.

    Tu, marinare, auzi prin vuiet de talazuri
    Cum ademenitor, naiadele te cheamă?
    Îţi murmură şăgalnice ispite
    Şi inima de dragoste le freamătă.

    Sub mătăsoasa volbură de apă,
    Sirenele-şi răsfiră gingaş părul.
    Sedus de-atâta frumuseţe,
    Aruncăle-n adânc inelul…

    Şi-atunci, din albele spume,
    La tine să vină o zână,
    Şi inima, şi mintea să-ţi fure,
    Şi timona corăbiei din mână.

    Pe sub luceferi-cunună,
    Pe tine întreg să te fure,
    Iar mica ta corabie s-alunece
    Spre alte orizonturi, dar fără de tine.

    Această poezie are o poveste scurtă:
    Pe 27.08.2012, am participat la decernarea premiilor oferite de Starpress. Activitatea a avut loc la Mangalia. Printre invitaţi se afla şi un marinar-militar, un comandor. Am lucrat la Marină, iubesc marea şi pe marinari…Aşa că…m-am apropiat de dl comandor şi l-am întrebat cum se numeşte… pentru că nimeni nu-i pronunţase numele deşi era un invitat…
    Simplu şi concis , ca orice marinar, s-a prezentat: Vasile Chirilă…
    Eu i-am întins mâna şi i-am spus: Sunt Floarea Cărbune! Vă spune ceva acest nume?
    – Da, „mama eroină”…

    P.S. În lipsa pozei cu dl Comandor…o postez pe aceasta. Aici ..apare şi dl. Fl. Al. Ţene, Preşedintele LS-România.

    VIZIONARE ŞI AUDIŢIE PLĂCUTE!




  • Visul pictorului


    Pictorul
    Deşteptat în zorii lumii,
    A dorit desăvârşirea,
    Astfel, el pictă femeia,
    Şi pe pânză trase linii
    Adunând pe ea lumina
    Unor sâni rotunzi şi grei.
    Din apusuri ce-ntârzie,
    Şi din tuşe-nfiorate
    Prinde nimb şi întrupare
    O splendoare străvezie…

    Pictorul
    „A visat desăvârşirea…
    Şi-a visat-o ca femeie”.





  • Trezeşte-te, române!



    Mi-e inima potir de-argint
    Ce-adună-n el speranţa vieţii
    Când roua cade peste flori
    În faptul dimineţii…

    Mi-e inima liră vrăjită
    Ce peste veacuri dă ecou
    Prin plâns şi râs, trecute neamuri
    Trezesc în mine cântec nou.

    Şi tot ce mi se-nvolbură prin vine,
    Durere, ură, nădejde ori iubire,
    E din strămoşi venit un glas prin mine,
    Ce către cei prezenţi… credinţă şi demnitate cere.
    Române,
    Decât pe cerul sorţii
    Rătăcitor neîmplinit prin stele,
    Luceafăr e mai bine…să pieri
    Ofrandă luminii care vine.

    Ridică-te şi umblă,
    Urmează-ţi visul, în adevăr trăieşte,
    Sub paşii tăi sunt urme sfinte…
    Sosit e timpul, trezeşte-te, române!
    29 iulie 2012
    AUDIŢIE PLĂCUTĂ!-GHEORGHE ZAMFIR




  • Lacrima credinţei


    E noapte albastră de vară,
    Cu cer senin şi stele vii,
    Pe raza argintie-a lunii
    O perlă limpede coboară,
    În care râde-un strop de cer.

    E-a lumii lacrimă dintâi,
    Ce a-ndrăznit timid să vie
    În ochii mei şi-a-ntregii lumi,
    Credinţa să o reînvie.

    A adăstat o clipă, sub razele de lună,
    Pe geana nopţii tremurând,
    De unde pleacă-un drum spre cer
    Şi-un drum anevoios spre lume.

    A curs apoi, în noaptea ei,
    Arând în carnea cerului cărare,
    Cum ară în adânc de scoici
    Nepreţioasele mărgăritare…





    VIZIONARE PLĂCUTĂ!

  • Omule…

    Omule,
    Ramură a Timpului înflorit
    La vocea Soarelui răsărit,
    În inima mărilor ai fost plămădit,
    Dulcea şi Pura Lumină te-a însufleţit.

    Tu
    Eşti stăpânul Lumii pe Pământ
    Şi la fiecare Început
    Binecuvântezi
    Neprihănita înflorire în Iubire.

    Tu,
    Voce a lui Dumnezeu
    Ţi-ai acordat sufletul
    La muzica sferelor,
    Lăsându-l să călătorească
    În spaţii siderale,
    Prin pulberi de stele strălucitoare.
    E muzica sufletelor- pereche
    Ce se caută prin veacuri
    Încă de la Începuturi,
    Străbătând orizonturi întinse
    Şi Cerurile toate.


    Deşi nu te văd, ţi-aud chemarea
    Şoaptele sunt diafane
    Precum petalele trandafirilor galbeni
    Sub rouă- nfloriţi,
    Clinchetele lor se aseamănă
    Cu vraja sonoră a Clopoţeilor Tibetani


    Ţi-aud chemarea
    Şi- aripi îmi cresc să te urmez
    Când tu mă chemi,
    Prin Calea Lactee să zbor,
    Admirând Răsărituri de stele,
    Din lumi nevăzute,
    Lumi neştiute,
    Lumi fără durere.
    O, bucurie a Zborului,
    O, bucurie a Libertăţii
    Omule,
    Ramură a Timpului înflorit
    La vocea Soarelui răsărit
    Floarea Cărbune


  • Ochi de copil


    De priveşti lumea prin ochii de copil o să-ţi pară totul nou, frumos şi magic. Dacă vei depune un mic efort vei reuşi să priveşti lumea cu inocenţă. Pentru asta, “sinele” tău trebuie să se transforme permanent, să se metamorfozeze, zi de zi. Pictorul, scriitorul, balerinul nu sunt receptori pasivi, ei imprimă, ”lucrarea” pe care o fac cu spiritul lor, dându-i viaţă, unicitate şi mister…

    Privind lumea cu inocenţă, lumea prinde viaţă! Pentru că ochiul nostru însufleţeşte tot ceea ce atinge cu privirea. Frumuseţea se află în ochii privitorului. De fapt… priveşte cu inocenţă şi vei da viaţă! Vei reveni la inocenţă când vei reuşi să vezi iubirea ce respiră în fiecare părticică din “creaţie”.Atunci vei realiza că un pom nu e numai un pom, doar frunze şi crengi, şi nici pasărea doar fulgi şi pene….Pomul şi pasărea sunt expresie a câte unui spirit şi a unei frumuseţi infinite. La fel şi o stâncă, un râu, o floare….În inima lui Dumnezeu , pomul sau floarea sau stânca sau râul sunt copii dragi lui, la fel de dragi cum îi suntem şi noi oamenii.

    În starea de inocenţă lucrurile sunt proaspete. Copilul priveşte cu multă curiozitate ceea ce-l înconjoară dând atenţie fiecărui firicel de iarbă şi fiecărei gâze care i se află în preajmă…Pentru copil nu există “praf” pe lentile, pentru El, lumea sclipeşte de noutăţi…

    Curăţă lentilele de praf şi vei deveni o fiinţă în care sălăşluiesc: Lumina şi Iubirea!
    flora

  • Autorul textelor:Floarea Cărbune(Flora)
  • Sursă poze:Google

 

Anunțuri

ENYA PETE, o tânără stea în constelaţia artiştilor plastici

11167849_879910155407227_3191969997705294078_n

Preşedintele juriului, o doamnă pictoriţă şi scriitoare, a ţinut să-mi spună, la singura întrevedere pe care am avut-o:
”Enya Pete(România) este o tânără talentată, iar arta ei  are candoarea florii de cireş, senzualitatea gheişei şi curajul samuraiului.  Mi-ai spus că o atrage Cultura Japoneză, pentru asta este nevoie să înţeleagă această lume dinlăuntrul ei, tânăra artistă trebuie să o trăiască. Calea îi este deschisă, Japonia o aşteaptă!!!”

– De ce afirmaţi asta?
– Pentru că am cunoscut viaţa, practic scrisul şi pictura, am trecut cu ochii deschişi prin viaţă şi îl recunosc, cu uşurinţă, pe cel care este mistuit de un foc interior. Desenele Enyei Pete au un stil aparte, îmbinând mai multe caracteristici: căldură, intimitate armonioasă, precizie, strălucire, senzualitate, inocenţă, profunzime…O bătaie de inimă în pieptul unui om.”

logo-enya
Şi a urmat tăcerea…

tabăra de creaţie alpină 14296_811321665599410_4543899291649171399_n 1948036_665282323536679_28561944_n

Enya Pete, o tânără stea în constelaţia artiştilor

11988687_938959219502320_836516058722012078_n

Arta tinerei artiste plastice, Enya Pete, şi-a croit drum în adâncul spiritului, încă de la primii ei paşi. După cum îmi mărturisea: „când mă aşez în faţa şevaletului, am în minte o idee, nu foarte bine conturată, dar destul de „insistentă” ca să-i dau viaţă, un fenomen caracteristic tuturor creatorilor…cred. Deseori, nici creatorul însuşi nu-i cunoaşte pe deplin înţelesul, dar se lasă în voia mâinii care începe să danseze pe pânză sau hârtie… condusă de o forţă nevăzută, subconştientul său…cred.”
În acest timp, noi, privitorii,  „pândim” munca tainică a Eu-lui creator, aşa cum observăm printr-un geam înfrigurarea ordonată a stupilor. Astfel descifrăm misterul ce se ascunde în dosul culorilor şi al penelului, anume că, opera de artă este expresia unui întreg ansamblu de mişcări lăuntrice, ale cărui acţiuni şi reacţiuni sunt legate de întregul Eu şi de mediul care îl condiţionează. Dar, nici una şi nici alta, nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna. Totul curge…
Trăim vremuri ciudate şi…totuşi, artiştii, precum Enya Pete, creează. Premiile pe care le-a primit, mai ales cel din Ţara Soarelui Răsare, i-au recunoscut talentul. Înţelegerea tematicii pe care o abordează, ne ajută să pătrundem sufletul şi arta ei.
Preţuire!!!
Floarea Cărbune

Veneziana 2 10348611_712099248854986_5293787055519949482_n 10491289_710171305714447_7355212946133821904_n.10996970_844735492258027_133457421703465381_n 10953976_830986866966223_3036641813705545706_n  11180603_896243063773936_2323003173673966588_n  boreal girl ladies siesta

Enya Pete, o tânără stea în constelaţia artiştilor plastici

    11205000_874444145953828_5072292638913806789_n 11061244_924816530916589_6966840031515426341_n 11167849_879910155407227_3191969997705294078_n

     1958051_699549113443333_4143752019021558308_n

Deşi foarte tânără(elevă la Liceul de arte Plastice Romulus Ladea), Enya Pete a cucerit inimile iubitorilor de frumos, din ţară şi de peste hotare.
Matură prin gândire şi penel, Enya a reuşit să ofere privitorilor jocurile sufletului, ale luminii şi umbrelor sale, nelinişti metafizice pe care le-au trăit şi le trăiesc milioane de oameni.

(Expoziția personală Strigiforme solitare cu lucrari de grafica semnate Enya Pete va avea vernisajul in 14 octombrie 2014.)

10487480_838498376185010_7893801355282324398_n 14296_811321665599410_4543899291649171399_n 1509677_663682920363286_447631378_n 10410344_726154964116081_3078237711824390734_n

     În aceste vremuri confuze, artista îşi pune pecetea strălucirii sale excepţionale de exprimare…Ochii unui pictor înzestrat de Dumnezeu sunt ferestrele prin care lumea culorilor şi a liniilor pătrunde în tiparul minţii lui. Şi, chiar dacă nu-l cunoaştem personal, îi sorbim armoniile, nuanţele culorilor, neliniştile, avânturile pe care, subtil, le strecoară în sufletele noastre.
Preţuire!

Floarea Cărbune

10455836_701090003289244_1570924796613056162_n 1948036_665282323536679_28561944_n  1979090_663683240363254_307825210_o

VISUL PICTORULUI

37829427_5323405_20735973

Pictorul

Deşteptat în zorii lumii,

A dorit desăvârşirea,

Astfel, el pictă femeia,

Şi pe pânză trase linii

Adunând pe ea lumina

Unor sâni rotunzi şi grei.

Din apusuri ce-ntârzie,

Şi din tuşe-nfiorate

Prinde nimb şi întrupare

O splendoare străvezie…

Pictorul

„A visat desăvârşirea…

Şi-a visat-o ca femeie”.

(Floarea Cărbune)

  37829427_5273834_21922092 37829427_5323405_20735973 37829427_5350801_20735964 37829427_8873113_21922068

CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ-PORTRET DE ARTIST

Constanta Abalasei Donosa - IM

III-PORTRET DE ARTIST
(fişa artistei)

      Personalitate puternică şi cu har, artista şi-a urmat chemarea în viaţă, marcând lumea artistică şi pe cea culturală, prin inedite tablouri în peniţă şi acuarelă, prin cărţile publicate şi numeroasele articole apărute în revistele culturale şi de specialitate. Cu alte cuvinte, şi-a pus viaţa în slujba spiritului românesc, făcându-l cunoscut şi dincolo de hotarele ţării.
Mă simt neputincioasă în a „făuri” portretul artistei, dar îmi voi da silinţa măcar să-l creionez din câteva tuşe: curiozitate, sensibilitate, simţ acut pentru detalii, lirism, poezie, introspecţie, credinţă, demnitate, Ştiu, e prea puţin, dar îi va rămâne cititorului-privitor, plăcerea de a-l completa după simţirea şi imaginaţia sa.
Ceea ce se spunea despre Sabin Bălaşa, se aplică şi la Constanţa Abălaşei-Donosă. Adică, pe artistă nu trebuie s-o explici ca s-o simţi, ci abia după ce o simţi…începi să-i înţelegi lumea pe care a simţit-o şi în care a creat.

CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ – s-a născut în orașul Brăila, la 4 februarie;
STUDII:

Liceul de Cultură Generală nr.5 Brăila , în paralel cu Școala Populară de Artă, 3 ani – clasa de „pictură” condusă de prof. VESPASIAN LUNGU ) .
– Institutul de Arhitectură ION MINCU – Bucureşti (între anii 1977-1980, cursuri de arhitectură și proiectare şi specializare în proiectare-cercetare, anul 1981 ).
Este membru în Asociaţia Artiştilor Plastici din oraşul Tg.-Mureş., până la 1 iunie 2014
Este membră începând cu ianuarie 2009 în Asociaţia „ Les artist-pentre de Macon” – Franţa , condus de artistul plastic -Victor Boucher.
EXPOZIŢII:
Cu prilejul expoziţiilor la care a participat, artista a adus în faţa publicului lucrări cu tematici diverse: desene în peniţă, flori, peisaje, portrete şi grafică mixtă(pictură suprarealistă). De-a lungul vieţii, ea are în palmares, zeci de expoziţii personale şi de grup. Până la data alcătuirii prezentului album, artista şi-a expus lucrările în numeroase expoziţii din ţară şi de peste hotare:

EXPOZIŢII PERSONALE:
În total au fost peste 50 de expoziţii în ROMÂNIA şi 7 în STRĂINĂTATE
ROMÂNIA- 39:

Braila- 15 (1973-2009);

Botosani- 5 (2003-2007 );
Galati- 1 ( 2004 );

Suceava- 14 (2004-2009);

Siret- 5

Rădăuţi- 1

Putna-1

Sucevita-1

Dragomirna- 1

Suceava- 5
Tg.-Mures- 2 (2010, 2011)
Muzeul Literaturii Române – Iași / 8 nov. 2012
Muzeul Brăilei , 31 mai- 6 iulie 2013.
Biblioteca Jud. Panait Istrati Brăila / 10 feb.2014(Expoziţie aniversară):

FRANȚA 2; (Macon, Manziat în 2001, 2002 )
CANADA 1 ( 2003 , Alma –Quebec )
REPUBLICA MOLDOVA 4 expoziții personale:
– 2011, la Biblioteca B.P. Hașdeu / Chișinău ,,Chișinăul vechi în grafica mea,,
– donație
– 2012, la Biblioteca de Arte Tudor Arghezi / Chișinău ,, Dor de Eminescu ,,
– donație
– 2013, la Târgul Internațional de Carte didactică și științifică. Prezentă cu cărțile :
,,Avem nevoie de Eminescu,, și ,,În umbra cuvântului,, și o expoziție de grafică: ,, Eminescu și scriitorii români ,,
– donație la Biblioteca Andrei Lupan;
– donație la Academia Militară Alexandru cel Bun-Chișinău, expoz. ,,Ctitorii Ștefaniene,,
– 2014, la Biblioteca de Arte Tudor Arghezi –Chișinău / ,, Domnul Eminescu ,, 15 Ianuarie .
– JAPONIA – Asakusa 2013 ( Oct.- Nov. )

FONDATOR cu donația lucrărilor personale de artă a FUNDAȚIEI,, Sfântul Ierarh Petru Movilă,, cu sediul la Mănăstirea Sucevița, Str. Calea Movileștilor nr.169, Jud. Suceava.

EXPOZIȚI DE GRUP :
– ROMÂNIA – 140 ( 1972-2008 )
– FRANŢA – 3 ( 1999 – 2003 )
– TURCIA – 1 ( Concurs internaţional  „Ex Libris” – Ankara, 2003 )

– ITALIA – 1 ( Peisaj european –grafică, acuarelă, ulei , fotografie ;
-VENEŢIA – iulie – 2012 .)
JAPONIA – 2 (Concurs internaţional “Art & Life”-Tokyo

(Floarea Cărbune)

 

Image+z

Peisaj cu bărci

SINGURATICA NYMFĂ DE LA ŢĂRMUL MĂRII NEGRE- NYNNA VIZIREANU

734980_10151357399874565_103090636_n 19498_10151295196069565_219734216_n 175045_10150092746319565_2673582_o  215721_10151039529119565_1401459662_n 231117_10151189715324565_941857075_n 307979_10151149871009565_444800244_n 524264_10151039529849565_40471264_n 540232_10151039528834565_1647426074_n  

 

             Niculina Vizireanu îşi cântă dorurile,dar şi bucuriile vieţii, în culori. Grafica sa este absolut remarcabilă, la fel îi este şi caracterul. Pe cât este de frumoasă, pe atât este de prietenoasă, sensibilă şi altruistă. Uneori, se retrage în cetatea inimii sale şi porneşte a cerceta, cu mijloace numai de ea cunoscute, unda mării şi infinitul orizontului, stând de vorbă cu valurile înspumate şi cu pescăruşii. Niculina Vizireanu este soţie de marinar. Inima ei cunoaşte dorul şi aşteptarea…Şi, pentru că este o femeie şi o artistă introvertită, îşi exprimă trăirile sufleteşti…în grafică. “Nimfa singuratică” mi-a mărturisit că pentru artistul din ea“Pământul este o insulă de viaţă în imensitatea Universului şi asemenea unei flori, trebuie să creştem şi să înflorim acolo unde răsărim”. Grafica Niculinei Vizireanu a impresionat mulţi poeţi din “Liga scriitorilor”, poeţi care au apelat la artista pentru colaborare. Talentata graficiană şi-a pus pecetea artei sale şi în seria de “Antologii de poezie”( cu poeţii de pe `net), care au apărut la iniţiativa publicistului şi poetului, Mihai Leonte. Lucările Niculinei Vizireanu au fost expuse în numeroase expoziţii de grup, fiind admirate atât de locuitorii bătrânului Tomis cât şi de oamenii de artă, de poeţii şi scriitorii de pe forum-urile sau site-urile, unde domnia sa şi-a prezentat creaţiile.

Pentru că este soţie de marinar, îi dedic această poezie:

Marinarul
Mi-e dor de bărbatul
Ce cutreieră mările şi oceanele lumii.
Coapsele lui sunt o pajişte cu bujori,
Curcubeul sălăşluieşte-n ochii săi,
Şi mângâierea-n braţul lui puternic.
O, cât de puternic esti, bărbatule călător
Ce-mi ostoieşti setea, şi mă torturezi
În sanctuarul nopţilor şi al zilelor!
Iubirea ta e cea mai dulce poezie,
Dorurile ţi-s doar clipe de melancolie,
Zările care te cheamă sunt lumi ce te aşteaptă
Departe, în vocile vântului prin mreaja sărutului.
***
Mi-e dor de bărbatul ce,
cutreieră mările şi oceanele lumii.
Mă-nclin în faţa ta, bărbate călător,
Ce vii şi pleci sporindu-mi setea
În sanctuarul nopţilor şi al zilelor…
De ce mi-e dor când eşti lângă mine?!
De ce nu te-ntorci bărbate călător?
De ce nu-mi împlineşti viaţa?
Mi-e dor de tine, bărbatule călător!
Cu admiraţie,

Floarea Cărbune

197751_10150929971074565_1138818816_n

  19498_10151295196069565_219734216_n 215721_10151039529119565_1401459662_n 231117_10151189715324565_941857075_n 524264_10151039529849565_40471264_n 540232_10151039528834565_1647426074_n