NOIEMBRIE- luna agerului

Shimotsuki (numele vechi) şi Juuichi-gatsu (denumirea modernă)

O cupă cu sake aromat

Într-o seară de iarnă

La focul viu,

Cât de fierbinte-i băutura!

         Poetul se lasă sedus de focul din şemineu dar şi de căldura sake-ului. Înainte de a degusta băutura magică, admiră culoarea sticlei de un albastru intens, căreia flăcările îi dau nuanţe de violet. Din locul unde se răsfaţă, priveşte grădina unde a căzut bruma, admiră pomii împodobiţi de chiciură şi meditează: este luna noiembrie – luna îngheţurilor!

 Cea de-a şaptea zi a acestei luni este „Ritto”, adică debutul iernii. Ieri, frunzele galben-roşietice încă mai îmbrăcau copacii, dar peste noapte s-au aşternut într-un covor minunat pe aleile grădinii. A venit frigul, a căzut bruma, au căzut şi frunzele. Păsările, în cârduri disciplinate, zboară spre zările pline de soare. E vremea ofrandelor. Anul a fost bogat, zeii trebuie mulţumiţi prin ofrande şi celebrări la altare. Se fac rugăciuni, se aduc mulţumiri, sunt invocaţi toţi zeii. Există rugăciuni de mulţumire dar şi rugăciuni pentru ca zeii să ajute la obţinerea celui mai bun sake. Se consideră o jignire să încălzeşti sake, dar e şi dăunător sănătăţii dacă bei sake fierbinte. Când cineva doreşte să încălzească sake îi este recomandat a-l încălzi la temperatura corpului, nu mai mult de atât. La o temperatură mai ridicată, sake îşi pierde aroma şi buchetul. În cele din urmă nu-i decât o preferinţă personală şi fiecare bea la temperatura care i se potriveşte.

          Taro-san a încheiat fermecătoarea poveste a sake-ului cu aceste cuvinte: Închide ochii şi deschide-ţi sufletul, savurează cupa de sake în linişte…

Kampai! Noroc!

Autor: Floarea Cărbune-Japonia, mister și fascinație( jurnal de călătorie), editura pim, 2013

Sursă poze:Google

„Aki noaji” (partea 2) JUU-GATSU




Motto: „Each person you meet means a different experience.

Each one of those standing next to you may offer you a priceless treasure. Usually, we do not realize that.”

(Bruno Ferrer)

I have had the pleasure to discover Japan, the Country of the Rising Sun, where the cherry tree´s flowering day is celebrated in a carnival (hana matsuri-the flowers´carnival). I arrived in Tokyo, after a hard journey, but my friends´ smile made me forget about my tiredness.

I drove to Asakusa, 80 km away from Narita, where I was going to live during my sojourn there, being one of the most expensive city-districts of Tokyo.

I have been impressed by the number of the city temples, the biggest being Senso-Ji, which has a very interesting legend. 1200 years ago, two fishermen, fishing in the Sumida-kawa´s waters, found in their net a kanon-sama icon, amidst the fish. They took it to an obousan-priest, asking him what to do with it, and he told them to build a temple in its honor, so that is how SENSHO-JI temple was built.

Walking on Nakamise-Dohri, one of the most visited street, I had the impression that not I was the tourist, but the Japanese themselves seemed to be. I was surrounded by foreigners, coming from Europe, America, China and only the Japanese who were content that I was watching their shops, were able to remind me that I was the tourist visiting Japan. I liked their shops, especially the 100 yeni shop, where I could find different products (food, clothes, household items, toys, knick-knacks) at the same price -100 yens (less than a dollar), the next day, I went to Kyoto, a town 600 km west of Tokyo. I took the shinkan-sen from Tokyo station, passing through Nagoya, Nara, getting to Kyoto in 2 and half hours. The ticket´s price is about 100 dollars, but it is interesting to travel in a 300 km per hour train. It was an unforgettable experience, but at the beginning, not being accustomed to such a speed, I got sick.

In Kyoto, I lived in a typical Japanese hotel, sleeping on the floor, on a tatami, eating in my room only Japanese food. There I paid 280 dollars per night. Tokyo is a historic city, being Japan´s capital between 794 and 1185, in the Heian period.



Here, I visited many temples too, where the most famous one was the golden temple – KINKAKU-JI, a little golden temple, where the emperor used to serve his Japanese tea, the “ocha”. There, I met a lot of “geisha-san”, who accepted to make photos with me, they considered me to be a foreigner, as well as I considered them to be, but they delightfully accepted to make photos together.

I also visited NIKKO, where the most powerful shogun, Tokugawa Ieyasu, had lived, being buried in NIKKO´s temple. On my way to IZU, I visited Safari-Park, where I was surrounded by lions, tigers, wild cats and gentle herbivores. Only then, did I open the car´s window, because I was terrified seeing the lion so close to me. And my journey continued…

Now, on my way again. Going to Izu.


(Second day)

Happy to be safe after the Safari-Park visit, I fell asleep listening to the famous singer Takahashi Mariko´s song (I am sorry, sayonara!), and dreamt to be a Japanese emperor, dressed in golden clothes, living in a cave, with his suite, surrounded by the samurai opponents.


In that chaos, I give orders in a perfect Japanese language, but then I received disturbing news… I have to defend my son, the future emperor, a black eyed tall young man…who is watching me quietly, watching me over the centuries.

Somebody taps my shoulder, waking me up, when I realized that I am still in Izu, and I just have had a bad dream.

On the Izu Island, I lived in Dougashima, at the View hotel, paying 200 dollars per person, including breakfast and dinner.


In Izu, the ocean is hugging the mountains and the green forests, merging them in a dream-like landscape, whose beauty may leave you speechless. Dressing the yukata(cotton kimono), we went to the roten-buro( warm water baths outside ), on the ocean´s shore în Izu, the ocean is hugging the mountains and the green forests, merging them in a dream-like landscape, whose beauty may leave you speechless. Dressing the yukata(cotton kimono), we went to the roten-buro( warm water baths outside ), on the ocean´s shore. I relaxed my tired body in the hot water, my soul was listening to the ocean´s song and my heart was admiring the sunset. Slowly, the sun disappeared in the ocean which looked like a flooded sunflower field.

I had dinner in my simple room, with the tatami, the shoji (wooden doors with paper windows), and a low table full of colorful bowls, looking like a garden. On each plate, we had the traditional food on plates with flowers, leaves and twigs as ornaments. The nakai-san was the waitress, who was trying to satisfy our culinary needs.

If I got up, she did it too, sitting down later after I had done it. I asked her for a slice of bread with butter, my only European whim I wanted fulfilled. I felt that I really was, somehow, that emperor I had dreamt of, we have been treated so well! And then, I fell asleep that quiet night…being rocked by the ocean´s waves.

A new day in Japan was waiting for me!

After holidays, not having snow in Tokyo, we went to visit a little town, near to Nagano, Yudanaka. When we got there, it was snowing, everything was white, houses, trees, people. After finding a hotel, we went outside. The hotel´s employees offered us umbrellas, but I refused it. I went there for the snowflakes, as a child warmed up by winter memories. We played a lot, making a snowman in front of a temple.

Autor: Cristina Cărbune(Inoguchi

Translated by Frederica Dochinoiu

„JUST FOR YOU, JAPAN!(bilingual anthology)-Scraps

va urma…

Sursă poze:Google


„JUST FOR YOU, JAPAN!(bilingual anthology)-Scraps


The one who built a spiritual bridge over two worlds, two cultures, two distant and so special realms, was Cristina Cărbune(Inoguchi), born in Constanta and married in TokyoAsakusa, where she lives.

Faithful to her country, Romania, Cristina has promoted many Romanian literary volumes, and has also initiated and organized important Romanian-Japanese projects, through which Japan, the country where she now lives, has found out a little bit more about our Romanian spirituality. That is how the fragile Spring flowers, the snow drops, met the delicate cherry blossoms, sakura, and how the fascinating Japanese pagodas, ¨the tea ceremony¨(cha-no-yu), the „ikebana” have come in contact with the famous Moldavian monasteries, the Romanian „ie”(embroidered peasant blouse), the¨calușari¨(Romanian folk dancers), and our winter traditions and customs.

To discover once again the beauty and the charm of these two worlds, I invite you to step on the ¨Bridge Between Two Worlds”

Floarea Cărbune



Sursă poze: Google

Ilustrație de Mirela Pete


      Cea care a deschis o punte spirituală între două lumi, două culturi, două tărâmuri atât de îndepărtate și atât de deosebite, este Cristina Cărbune(Inoguchi), originară din Constanța și stabilită prin căsătorie în Tokyo-Asakusa.

Fidelă țării sale de origine, România, Cristina a promovat mai multe volume editoriale românești, a inițiat și a derulat prestigioase proiecte literare româno-japoneze, prin care Japonia, ţara în care trăieşte, a cunoscut o părticică din spiritualitatea noastră românească. Așa se face că suava și fragila floare de primăvară, ghiocelul, s-a întâlnit cu gingașa floare de cireș, sakura, că fascinantele temple şi pagode nipone, „ceremonia ceaiului”(cha-noyu) şi „ikebana” s-au întâlnit cu vestitele mănăstiri moldave, cu „ia românească”, cu „călușarii”, cu obiceiurile și tradițiile noastre de iarnă.

Pentru a descoperi încă o dată frumusețea și farmecul acestei lumi, vă invit să pășim pe

„Puntea dintre lumi…!”

Letter open(Scrisoare deschisă…)Echoes

..40 years since Yokohama (Japan) and Constanta (Romania) have become twin cities-bilingual


Dragă doamnă Floarea Cărbune,

      Vă trimit aceste rânduri ca un semn de apreciere a eforturilor făcute de dvs.,în cealaltă jumătate a globului,pentru ca să fie cunoscute cultura românilor, frumoasele lor obiceiuri din familie și societate,dragostea de țară și popor. Ați încercat să le amintiți și în ultima lucrare,antologia bilingvă „Just for you, Japan!”  dedicată și japonezilor ș românilor care și-au întemeiat familii mixte acolo, și în special generației urmatoare. Timp de 5 ani, ati dus cărți din țară în Japonia, și le-ați donat comunității de români din Nagoya, ca să îi poată învăța pe copiii lor ce legaturi spirituale avem: noi fiind cuplați la energia telurică și ca țări de pe paralela 45.

      În Țara Soarelui Răsare va continua munca frumoasa dvs. fiică Cristina, casatorita Inoguchi și apoi le va veni rândul nepoților care vor spune povești și din folclorul japonez, și din folclorul românesc. „Românul s-a nascut poet”, cum ne-a spus Vasile Alecsandri, cel care cu mult zel a adunat și tipărit prima mare culegere de poezii populare în care sunt cântate toate sentimentele oamenilor de la noi. Includem și intraductibilul cuvânt „dor”, și iată, exemplificăm: un dor de mama(Floarea Cărbune)străbate pământul, iar acolo îl așteaptă rudele, care vor învăța și ele dorul și consecințele lui în plan afectiv. Perceperea este condiția întelegerii oricărei opere ,după care receptarea ei rațională, estetică,emoțională vor face legături puternice, trainice, de la cauza la efect.

      Și soțul meu, care a avut o bursă de 6 luni în Japonia pe probleme de genetică și ameliorarea plantelor, dar și eu, studiez poemele japoneze( de aproape 40 de ani) vă felicităm pentru demersurile dvs. legate de relațiile culturale între cele două țări.

     Ne bucurăm că și juriile din Japonia, în semn de apreciere, au păstrat pe diplomele acordate romanilor însemne ale spiritualității din ambele tări.

Cu urări de sănătate și succes,

Cornelia Atanasiu, august 2017

În foto, de la stânga la dreapta: Bogdan I. Pascu cu soţia, Valentin Nicoliţov, Cornelia Atanasiu şi Vasile Modovan


Cine este doamna Cornelia Atanasiu?

Cornelia Atanasiu, born in Târgovişte (1945) followed the primary, gymnasium and high school classes in her native town.

The High School was just across the King’s Court and she always admired the “Chindia” Tower.

She is horticulturist engineer (1967) and doctor in agronomy (thesis on Botany – 1979).

She has worked 18 years as scientific researcher at the Research Institute of Vegetable and Flower Growing – Vidra, on the field, in the glasshouse, laboratory and phytotron.

She has created new varieties, having original methods of investigation in microscopy, meristems cultures and technologies.

She has published scientific descriptive or technological works in magazines, brochures and books.

Ever since adolescence she also loved literature and participates even now in the activity of more literary circles, societies and associations.

She has published poems, short prose, essays in anthologies, magazines and books.

She was awarded both professional and literary.

Poeme într-un vers/Poems in one line

Carpe diem

Pe mii de voci livada ne cântă dimineața.

Limbile de foc

Vorbesc ori dansează și umbre împrăștiind?


Cui pumnii strânși aleargă, iar de-i deschide-s goi.

Carpe diem

With thousandvoices the

orchard meets us at dawn

Flames of Fire

Do they speak or dance spreading around shadows?


With clenched fists he runs , when opened they are

Translate:  Stelian Apostolescu)   


De aceeaşi autoare:

CORNELIA ATANASIU, 1999 – De sub tăceri (micropoeme), Ed. Vasile Cârlova, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, 1999 – Somnul cumpenelor (versuri), Ed. Vasile Cârlova, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, 2004 – Din cuiburi de lumină (micro-poeme), Ed. Atar, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, 2005 – În umbra spicului (versuri), Ed. Atar, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, 2006 – Cade oglinda / The minor is falling (haiku-haiga), (ed. trilingvă: română-engleză-japoneză), (versiunea în limba engleză Florin Daniel Onea, versiunea în limba japoneză Ana-Maria Florescu, ilustraţia aparţine autoarei), Ed. Atar, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, JULES COHN BOTEA, VASILE MOLDOVAN, 2006 – Lumina din oglindă (studii), ed. I, Ed. Atar, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, 2008 – Alb şi negru: haiku – haiga – fotohaiku – haibun (ilustraţia aparţine autoarei, traducerea în japoneză – Ana Maria Florescu, traducerea în engleză – Florin Daniel Onea), Ed. Atar, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, 2009 – Praguri / Thresholds (micropoeme – ediţie bilingvă: traducere în engleză – Stelian Apostolescu), Ed. Atar, Bucureşti.

CORNELIA ATANASIU, JULES COHN BOTEA, VASILE MOLDOVAN, 2010– Lumina din oglindă (studii), ed. a II-a, Ed. Verus.

CORNELIA ATANASIU, 2012 – Miniaturi / Miniatures (versiunea în engleză – Stelian Apostolescu) Ed. Verus.

CORNELIA ATANASIU, 2015 – Iscodind albastrul / Spying into the blue, Ed. Societăţii Scriitorilor Români.

CORNELIA ATANASIU, 2016 – 25 de ani la Societatea Română de Haiku, Ed. Societăţii Scriitorilor Români.

* * * – Caligrafiile clipei, (antologie realizată de Cornelia Atanasiu) – 29 poeţi cu date bio-bibliografice, tri-pentastihuri, poeme într-un vers), Ed. Vasile Cârlova, Bucureşti, 1999.

* * * – Caligrafiile clipei (antologie – 29 autori), ed. a II-a, (coordonator Cornelia Atanasiu), Ed. Atar, Bucureşti, 2004.

* * * – Cântecul apelor (antologie realizată de Cornelia Atanasiu – 36 poeţi; tristihuri, pentastihuri, poeme într-un vers) Ed. Atar, Bucureşti, 2004

* * * – Fiica stelelor: haibun din album (antologie realizată de Cornelia Atanasiu – 19 autori), Ed. Atar, Bucureşti, 2009.

Are lucrări în peste 40 de antologii din ţară şi străinătate.


40 years since Yokohama (Japan) and Constanta (Romania) have become twin cities-bilingual

partea a-IV-a



40 years since Yokohama (Japan) and Constanta (Romania) have become twin cities-bilingual


Sursă foto:Google

Această navă a fost retrasă din activitate în anul 1984, în zona Minato Mirai. Este o navă superbă, cu pânze albe,cu punţi de lemn lăcuite, cu frânghii şi noduri şi cu voluntari care răspund la întrebările vizitatorilor.

Eu o asemui cu Nava Şcoală „Mircea cel Bătrân”, de la Constanţa-ROMANIA.


Sursă foto:Google

Scurt istoric:

Nava „Nippon Maru” a fost construită în anul 1930, ca nava de formare pentru cadeti. Nava a format 11.500 de cadeţi, timp de 54 de ani până la retragerea din anul 1984. În timpul serviciului ei, „Nippon Maru” a navigat de 45,4 ori în jurul Pământului, 1.830.000 kilometri in total. Nava a fost alocată autorităţilor oraşului Yokohama, în anul 1984, şi a fost deschisă publicului în anul 1985. „Nippon Maru” mai este folosită pentru navigare, în colaborare cu voluntari şi oferă programe educaţionale maritime pentru studenţi.11yokohama_1070307_m

Sursă foto:Google

      Muzeul-port Yokohama este primul muzeu amenajat în portul Yokohama. În aprilie 2009, muzeul a fost modificat faţă de muzeul iniţial din 1989.

        Sub tema „Portul Yokohama în viaţă şi în istorie”, exponatele se concentrează pe istoria, funcţionarea şi rolul portului Yokohama. Muzeul oferă, de asemenea, expoziţii speciale, prelegeri, tururi si cursuri de ambarcaţiuni.



Yokohama – The Port Museum & „NIPPON MARU” SAILING SHIP

This ship was withdrawn from service in 1984, in the Minato Mirai area. It is a magnificent ship, with white sails, with lacquered wooden decks, with ropes and knots and with volunteers who answer the visitors` questions.

I find it similar to the „Mircea the Old” training ship in the port of Constantza, Romania Brief history:

The ship „Nippon Maru”was built in 1930, as a training ship for cadets. For 54 years the ship trained 11.500 cadets, until it was put to rest in 1984.. During its service „Nippo Maru” navigated around the Earth 45,4 times, covering 1.830.000 km in all. The ship was alloted to the city of Yokohama in 1984 and was opened to the public in 1985. „Nippon Maru” is still in use for navigation in cooperation with volunteers and offers maritime educational programmes for students.

The „Yokohama Port Museum” is the first museum built in the port of Yokohama. In April 2009, the museum was changed as compared to the initial museum of 1989. Having as a theme „The Port of Yokohama in Life and in History”, the exhibits are concentrating on the history, the functioning and on the role of Yokohama Port. The Museum also hosts special exhibitions and conferences, organizes museum-tours and courses about all kinds of vessels and ships.

(Translated by Tudor Mihai)

A consemnat Floarea Cărbune

Sursă Google și Wikipedia


HM Emperor Akihito, HM Empress Michiko




40 years since Yokohama (Japan) and Constanta (Romania) have become twin cities-bilingual


40 years since Yokohama (Japan) and Constanta (Romania) have become twin cities-bilingual

partea III 





Constanța a fost fondată în urma colonizării grecești a bazinului Mării Negre (greacă Pontos Euxeinos) de către coloniști milezieni în secolele VIIV î.Hr., sub numele de Tomis.

În timpul Evului Mediu, Constanța a fost una dintre piețele comerțului genovez în bazinul Mării Negre. Negustorii și armatorii genovezi erau stabiliți în peninsulă.” Până în zilele noastre a rămas din acele timpuri o temelie pe care a fost clădit ulterior așa-numitul „far Genovez”

Astăzi, „Constanţa este un oras efervescent, ce îmbină istoria milenară cu modernismul. Constanţa îşi primeşte oaspeţii cu braţele deschise, cu mult farmec şi cu locuri surprinzatoare. Este un oraş care celebrează multiculturalismul, un oraş în care civilizaţia orientală se întâlneşte şi se împleteşte cu cea occidentală pentru a genera un spirit spectaculos şi plin de viaţă..

Constanţa este al doilea oraş ca importanţă în România, oraş-port şi oraş turistic care trebuie vizitat vara şi iarna, primăvara şi toamna.”

Floarea Cărbune

Surse:Google & Wikipedia

Sursă poze:Google


Short history:

Constanta was founded as a consequence of the Greek colonization of the Black Sea (from the Greek: Pontos Euxeinos) by the colonists of Milet in the VII – V Centuries BC, and was given the name Tomis. During the Medieval Times, Constanta was one of the Genoese markets for trade in the Black Sea region. Genoese merchants and ship-owners had settled in the Dobrogea peninsula. The so called ‘’Genoese Lighthouse” dating back to that time that was built on an old headland, still exists.

Today Constanta is a lively city that combines the centuries old history with modernity. Constanta receives its guests with open arms, with a lot of charm and surpirising places. It is a city celebrating multiculturalism, where oriental and modern life intermingles in order to generate a joyous and spectacular lifestyle.
Constanta is the second most important city in Romania, a city which should be visited throughout the year, both in summer and in winter, as well as in spring and autumn.

Floarea Cărbune

(Translated by Tudor Mihai)

Sources: Google & Wikipededia

40 years since Yokohama (Japan) and Constanta (Romania) have become twin cities

       -partea a II-a-

       This year, Constanta will celebrate the union with Yokohama’’ The protocol of the union was signed by the then mayors, Gheorghe Trandafir (mayor of Constanta) and I. Asukata (mayor of Yokohama) on October 12-th 1977. The Romanian ambassador in Tokyo was also present at the ceremony.

The document said that:”The sorority between the two cities will not only have a contribution to consolidating the friendship and collaboration between Romania and Japan, but also in strengthening world peace.”

Due to the good relationship between the two cities, the Local Council in Constanta gave the name Yokohama to a street in the city. In the Tabacariei Park there is a handmade sculpture entiteled Japanese Stone Lanterns” offered by the Local Administration of Yokohama in October 1982. The plate at the bottom of the sculpture says’’A gift from the president of the Yokohama –Constanta, friendship committee, Matsuo Ariyama”.

         Yokohama is the capital of Kanagawa Prefecture, situated to the south of Tokyo, in the Kanto region, Honshu Island. It is the second largest city in Japan, with a population of over 3.7 million people Short history:

         Yokohama used to be a small fishing village up to the end of the Edo period, when Japan had a national seclusion policy, having few contacts with foreigners. In 1853 -1854 Commander Matthew Perry reached the south of Yokohama, with a fleet of American warships demanding Japan to open up more trading ports. After the initial opposition, Perry was allowed to dock his ships in

Kanagawa, near today’s Yokohama. After one month of negotiations the Kanagawa Convention was signed on March 31st, 1854. Perry signed it as an American representative and Hayashi Akira also known as Daigaku-no-kami signed it as the representative of Japan.

Today Yokohma is one of the most important ports in Japan, alongside Osaka, Kobe, Nagoya, Hakata, Tokyo and Chiba.

(Translated by Tudor Mihai)

Sources: Google & Wikipededia




Anul acesta, oraşul Constanţa va aniversa înfrăţirea cu

Yokohama. „Proclamaţia de înfrăţire a fost semnată la 12 octombrie 1977 de către primarii din acea vreme, Gheorghe

Trandafir(primarul Constanţei) şi I. Asukata(primarul oraşului Yokohama). La ceremonie a fost prezent şi ambasadorul României la Tokyo.

      În document se spunea: „Înfrăţirea dintre cele două oraşe va contribui nu numai la consolidarea relaţiilor de prietenie şi a colaborării dintre România şi Japonia ci şi la consolidarea păcii în lume”.

Datorită bunelor relaţii dintre cele două oraşe, Consiliul Municipal Constanţa a dat numele Yokohama unei străzi din oraş. Iar în parcul Tăbăcăriei se află „Felinarul din piatră” (operă de artă lucrată manual) dăruit de administraţia locală a oraşului Yokohama, în octombrie 1982. Pe plăcuţa de la baza monumentului era scris:” Din partea preşedintelui Comitetului de prietenie Yokohama-Constanţa, M. Ariyama.”

       Yokohama este capitala prefecturii Kanagawa, care se află la sud de Tokyo, în regiunea Kanto din insula Honsu. Este al doilea oraş ca mărime din Japonia, având o populaţie de peste 3,7 milioane locuitori. Scurt istoric:

Yokohama a fost un sat mic de pescari până la sfârşitul perioadei Edo, când Japonia a dus o politică de izolare naţională, având puţine contacte cu străinii. Dar în 1853-1854, Comandantul Mattew Perry a sosit la sud de Yokohama, cu o flotă de nave de război americane, cerând ca Japonia să deschidă mai multe porturi de comerţ… După rezistența inițială, lui Perry i s-a permis să acosteze la Kanagawa , lângă locul de astăzi, Yokohama , iar după negocierile care au durat aproximativ o lună, Convenția de la Kanagawa a fost semnată la 31 martie, 1854. Perry a semnat ca american plenipotențiar, și Hayashi Akira , de asemenea , cunoscut sub titlul de Daigakunokami a semnat pentru partea japoneză.

Azi, Yokohama este unul dintre cele mai importante porturi ale Japoniei, alături de Osaka, Kobe, Nagoya, Hakata, Tokyo şi Chiba.

A consemnat Floarea Cărbune

Sursă poze:Google