Uneori, şi îngerii plâng

(Versuri dedicate eroilor:Aurelia Ion şi Adrian Iovan)

Imagine

Uneori, şi îngerii plâng

În clipa când zborul li-i frânt,

Şi rădăcini le-au crescut în pământ,

Astfel rămânând doar goi şi trişti în vânt…

Cerul plânge alături de îngeri

Şi geme de-ale lor înfrângeri.

Îngerul devenit om pe Pământ

E frunză rătăcitoare în vânt,

E adiere, speranţă şi gând

Şi zbor în cuvânt.

E ploaie, e soare şi rouă în zori,

E trecerea discretă a fiecărei flori,

Viaţa lui e clipă în Univers,

E fir de nisip în deşertul imens.

Îngerul plânge când Omul râde,

Trecând prin viaţă nepăsător

Şi aripa ocrotitoare i se frânge

De dor, de-atâtea ori, de-atâtea ori…

(Floarea Cărbune)

Imagine

ImagineImagine

DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s