RĂDĂCINI

RĂDĂCINI

Purani de Videle, locul magic al copilăriei mele

Să-ţi faci autobiografia, descriindu-ţi viaţa este un act de mare curaj. E ca şi cum,  secretele vieţii tale, etalate între coperţile unei cărţi, ar fi expuse în „vitrina” lumii ceea ce implică un risc. Cititorii le pot privi toate faţetele şi le  pot „cântări” din toate unghiurile, cu  condescendenţă sau indiferenţă.

Îţi trebuie curaj şi îndrăzneala de a risca pentru că….nu poţi prevedea cum vor primi cititorii truda muncii tale. Asemenea arheologilor pătimaşi şi îndrăgostiţi de meseria lor, am adunat cu migală cioburi răvăşite prin colţuri de memorie, răscolind şi alungând colbul de pe filele amintirilor îndepărtate. Am căutat şi am lustruit cu migala bijutierului, palide gânduri cât şi emoţiile sufleteşti acoperite de zgura timpului sau refulate în subconştient, pe care apoi  le-am inserat   între filele cărţii „Rădăcini”. Spun toate acestea deoarece inima şi memoria îmi sunt încărcate de mirajul locului copilăriei de când m-am născut şi până am plecat de acasă. În memoria mea s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniştit pe sub pletele sălciilor,  pădurea de pe deal,  mărgăritarele de pe Căldăraru, căluşul, umorul localnicilor,  hărnicia, demnitatea şi mândria sătenilor care mi s-au transmis şi mie şi pe care le port cu mine,  oriunde aş merge. Mulţumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aş fi fost nici eu şi nici cartea.

„Rădăcini”   este o metaforă care doreşte să ne re-amintească sorgintea fiecăruia, apartenenţa la un neam pe care se ţese respectul pentru valorile strămoşeşti ce vor fi dăruite urmaşilor. Ar putea fi o carte de memorialistică, o carte ce înmănunchează amintiri din istoria localităţii  Purani- cu tradiţiile şi obiceiurile localităţii-şi crâmpeie din propria copilărie, şcoala, viaţa de familie, copii, nepoţi ş.a.

Un capitol din această carte poartă numele de „Petale de Lumină” şi cuprinde eseuri şi reflecţiile autoarei asupra vieţii.


Autoarea

Ţin să mulţumesc, artistului  Mihai Cătruna pentru frumoasa şi sugestiva copertă a cărţii  dar şi graficienei  Niculina Vizireanu pentru    desenele  din interiorul cărţii. Nu pot trece peste numele celei care a muncit foarte mult la această carte, Simina Silvia Şcladan, poetă cunoscută dar şi prietenă,  care a depus talent şi suflet pentru reuşita acestei cărţi. Alături de numele ei mai adaug şi pe cel al: Georgeta Olteanu, Gabriela Petcu, Mihai Leonte, George Pena, Doina Bumbuţ, Mihail Ludmila şi prof. dr.în istorie Marin Alexandru Cristian.

Cu deosebită consideraţie,

Floarea Cărbune

Un răspuns la „RĂDĂCINI

  1. Scriitoarea Floarea Cărbune, autoarea de poezie în volumele antologice „Izvoarele vieţii”, „Universul Bucuriei” „Romeo şi Julieta la Mizil” şi „Călători prin timp” este premiată la secţiunea Reportaj Literar în cadrul concursului literar “Eusebiu Camilar – Magda Isanos” de la Udeşti 2009.
    Plină de sensibilitate şi înţelepciune, poeta şi prozatoarea Floarea Cărbune, adună în paginile sale amintiri adunate din cristalele timpului, le slefuieşte până la fineţea diamantului pentru a le reda cititorului în toată strălucirea lor. Găsim aici o autoare matură, cu experienţa scrisului dobândită printr-un talent înnăscut, cristalizat în anii în care a lucrat ca bibliotecară, îndrumând elevii să citească din cărţile preţioase aflate pe rafturile bibliotecii. Citind cartea „Rădăcini” simţi cum din “găoacea răscoaptă” a sufletului se nasc uneori „trăistuţe” cu poveşti care dăinuie, care ne încântă, luminând serile, ca şi cum, dincolo de orice nefericită întâmplare, există o pulsaţie a luminii în fiecare din noi, adesea observabilă doar din afara noastră.
    Uneori aceste trăiri se materializează într-o carte, într-un tablou, într-o sculptură sau într-o poezie. Tocmai de aceea, întâmplarea de a da viaţă unei cărţi este uneori ca o minune, pentru că ea are ceva din sămânţa luminilor.
    Evocând trăirile din viaţa personală, autoarea se dedică viitorului purtând un permanent dialog cu sine, cu cititorul, cu poezia, reuşind să ne dăruiască o carte educativă în care fiecare cuvânt poartă cu el gândul bun al autoarei, pentru că, scriitoarea Floarea Cărbune, îşi foloseşte cu naturaleţe mintea şi imaginaţia, dar mereu pune în primul rând inima atunci când este necesar să filtreze toate informaţiile pe care doreşte să le transmită cititorului.
    Parcurgând paginile acestui volum cititorul este invitat să descopere frumuseţea de odinioară a satului românesc, trăiri de viaţă transpuse în lumea poveştilor, dar şi înţelepciunea samurailor japonezi sau a altor popoare, lăsând liber cuvântul autoarei sa-l poarte pe căi nebănuit de pitoreşti.
    Lectura este relaxantă şi plină de amintiri sau peripeţii care încântă sufletul cititorului, purtându-l pe tărâmuri de vis şi încântare. Remarcabile sunt dinamismul trăirilor, superbele imagini şi această mărturie de vitalitate a românilor, care vine din frumosul sufletului acestui neam, aşa cum putem vedea în acest poem al distinsei poete Floarea Cărbune:

    „Satul meu, Purani

    Mi-e dor de tine, sat îndepărtat,
    Natalul meu Purani – sanctuar de pace,
    Te port în suflet cu tainic zvon de luncă,
    De cânt şi vise, pe netede cărări de altădat.

    Prin mintea mea, tablouri trec crâmpeie,
    Pădurea cu flori multicolore în tufişuri
    Şi Glavaciocul murmurând printre desişuri
    De mure, de sălcii visătoare şi hamei.

    În faţa mea, Izlazul,
    Neprihănit ca sânul de fecioară,
    Renaşte-n fiecare primăvară.
    Apoi Livedia,
    Lacul Ileanii, cu nuferi şi irişi aurii,
    Pe malul căruia se joacă
    Nepotolite cete de copii.

    Rătăcitor, peste câmpii cu floare
    Se stinge-n zări slăvitul soare,
    Se încetează munca pe ogoare
    Şi peste sat coboară înserarea,
    Peste ţinutul meu din Sud-ul binecuvântat,
    Spre care dorul şi iubirea mă poartă neîncetat.

    Mi-e dor de voi natale zări,
    Cu ochii minţii vă privesc din depărtări…
    Revăd tot ce-am iubit cu ochi de dor
    În inocenta mea copilărie,
    Mă simt ca o acvilă-n zbor
    Peste albastre zări de feerie
    Şi când coboară noaptea,
    Iar Glavaciocul lin şopteşte,
    Când curge pe sub rămuriş de sălcii
    Pe care şi vântul tainic aţipeşte,
    Atuncea eu, un veşnic călător
    Mă las uşor în zbor,
    Plutind pe-un nor de-argint.
    În suflet speranţa se-nfiripă
    Iar inima-mi tresare fericită…

    Ce zi senină şi frumoasă!
    Priveşte, codrul înverzeşte,
    Sub raza soarelui arzând,
    Din cele patru zări îndepărtate,
    Zvâcneşte iarăşi Primăvara pe pământ.

    Mi-e dor de voi, natale zări,
    Cu ochii minţii vă privesc din depărtări…”

    Fericiţi sunt cei din mijlocul cărora se ridică un poet sau un artist, care prin scrierile sau creaţiile personale face cinste comunităţii în care s-a născut şi o scoate din anonimat.
    Mărturisesc că am avut plăcerea lecturii cărţii scrise de Floarea Cărbune încă de la primele pagini, descoperind călătoria pas cu pas şi de aceea ştiu că în spatele oricărei melancolii sau a tristeţii, verbalitatea, gestualitatea şi atitudinea vocii autoarei, se ascunde o imensă vitalitate; în spatele cuvintelor se află un om, un spirit nobil, plin de har, care merită, prin lectura dezlănţuitului său spirit, în mod paradoxal cuprins în forme laice, tainice sau înaripate, să fie cunoscută.
    Un debut convingător, un moment important pentru autoare şi în acelaşi timp pentru Literatura Română. Adevăratele cărţi încep când cuvintele se termină, când slovele sunt înlocuite de sentimentele cititorului, creionând noi imagini în mintea sa.
    Am deplina convingere că această carte nu va ramâne neobservată, ea transmiţând mai departe cultura şi tradiţiile poporului român, din generaţie în generaţie, ca un dar preţios.
    Felicitări, stimată scriitoare Floarea Cărbune, pentru imensa capacitate de creaţie şi în special pentru acest talent deosebit de a dărui lumină din lumina gândului bun.

    Cu deosebită consideraţie,
    Simina Silvia Şcladan

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.